Categorie: 
Interpuşii lui SOV, aripa libaneză
Libanezul Said Baaklini, reţinut zilele trecute în Bulgaria, este cercetat şi pentru terorism, informează surse din zone apropiate anchetei declanşate de procurori. Autorităţile au fost sesizate oficial, în acest caz, de către Agenţia Naţională de Control al Exporturilor (ANCEX) după ce libanezul i-a solicitat aprobare pentru exportul unor motoare cumpărate de la Uzina Constructoare de Maşini (UCM) Reşiţa. Aceasta este, în realitate, explicaţia mobilizării exemplare a instituţiilor implicate (SRI şi Parchet), fapt care a dus la arestarea rapidă a lui Baaklini, în Bulgaria, la puţin timp după ce părăsise ţara, în paralel cu arestarea la Bucureşti a celor doi administratori de la UCMR. De remarcat că, şi în acest caz, colaborarea Serviciului Romån de Informaţii cu instituţiile partenere din străinătate a permis rezolvarea rapidă şi discretă a unei probleme de securitate ce ar fi putut avea consecinţe imprevizibile. De altfel, Said Baaklini s-a aflat de mai multă vreme în atenţia SRI, care a contribuit la demantelarea acţiunilor evazioniste de mare amploare ale acestuia. Pe de altă parte însă, cunoscut drept un interpus al lui Sorin Ovidiu Vîntu, el avånd multă vreme birourile uneia dintre firme chiar în sediul Gelsor din Splaiul Unirii, romåno-libanezul Said Baaklini a fost protejat constant de justiţie, deşi i-au fost aduse, de-a lungul timpului, mai multe acuzaţii de contrabandă cu diverse produse (cafea, conserve etc.). Dosarul în care este cercetat Baaklini este instrumentat acum de procurorii DNA, alături de libanez fiind cercetaţi un parlamentar (se pare că este vorba despre senatorul PDL de Constanţa Mircea Banias) şi doi dintre administratorii societăţii UCM Reşiţa, directorul general Adrian Chebuţiu şi directorul executiv Adrian Preda.
Conform unor surse judiciare, Baaklini a achiziţionat cinci motoare de la UCMR, prin intermediul firmei sale Libarom Agri, iar ulterior a solicitat rambursarea TVA-ului aferent, operaţiune care, conform aceloraşi surse, este ilegală. Astfel, infracţiunile de care sunt acuzaţi oficial atåt Baaklini, cåt şi cei doi conducători de la UCMR sunt evaziune fiscală şi rambursare ilegală de TVA.
Potrivit Mediafax, Chebuţiu l-ar fi ajutat pe inculpatul Said Baaklini să realizeze „stabilirea cu rea-credinţă de către SC Libarom Agri SRL a taxelor TVA“, pentru a obţine fără drept restituiri din bugetul de stat.
Această operaţiune a constat în înregistrarea în contabilitate a unei facturi în valoare totală de 1.312.106.000 lei, „supraevaluată cu valoarea de 245 de milioane de euro“, urmată de cererea de restituire de TVA în valoare de 60 de milioane de euro de la bugetul de stat, au precizat sursele citate.
Chebuţiu ar fi evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale. Astfel, potrivit surselor citate, factura în valoare de peste 1,3 miliarde de lei „se referă la perceperea unor comisioane pentru acte de comerţ ce nu au avut loc în realitate“.
În acelaşi mod au fost evidenţiate şi facturi emise în 28 august 2010 de SC Beta Trading&Investiment SRL, în valoare de peste 750 milioane de lei, şi SC Mike Trading & Investiment SRL, în valoare de peste 535 milioane de lei, au mai arătat sursele citate de Mediafax.
Contractele încheiate cu societăţile Libarom Agri, Beta Trading & Investiment şi Mike Trading & Investiment conţin „elemente necorespunzătoare realităţii sub aspectul valorii facturate, precum şi a realităţii angajamentului de a efectua prestaţiile respective“, au mai precizat sursele citate.
O frumuseţe de caz!
Cum se ştie deja, primul a fost arestat libanezul, după ce DNA a cerut şi a obţinut un mandat european de arestare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe 28 noiembrie, conform informaţiilor de pe site-ul ÎCCJ, judecătorii au dispus, în dosarul 9777/1/2010, arestarea preventivă a lui Said Baaklini pe o durată de 30 de zile, începånd cu ziua încarcerării. Tot atunci s-a mai dispus „emiterea mandatului european de arestare a inculpatului“. Procurorii au fost nevoiţi să apeleze la Înalta Curte deoarece în cauză este cercetat un senator (se pare că este vorba despre senatorul Mircea Banias, unul dintre capetele mafiei din Portul Constanţa). Interpusul lui Vîntu, aflånd „pe surse“ că urmează să fie reţinut, a reuşit să fugă în Bulgaria, după aceeaşi reţetă încercată de Nicolae Popa şi Ioana Maria Vlas în vremurile tulburi ale FNI. De această dată, însă, existenţa elementelor privind implicarea libanezului într-o operaţiune de terorism, a dus la monitorizarea lui de către SRI, aşa încåt fuga sa peste graniţă n-a luat pe nepregătite autorităţile romåne şi bulgare, el fiind arestat imediat ce a fost obţinut mandatul emis de ÎCCJ. Administratorii UCMR, Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda, au fost reţinuţi şi ei miercuri, 1 decembrie, după ce au fost audiaţi ore în şir de procurorii DNA.
Dubla utilizare a motoarelor de la Reşiţa
Informaţiile privind implicarea libanezului într-o operaţiune de terorism fac trimitere la „dubla utilizare“ a motoarelor achiziţionate de la UCMR. Pe site-ul ANCEX există precizări clare cu privire la categoria în care pot fi încadrate produsele speciale cum sunt, se pare, cele cumpărate de libanez. „Prin produse cu dublă utilizare se înţeleg acele produse şi tehnologii care au în mod normal utilizări civile, însă, datorită caracteristicilor lor, pot avea aplicaţii militare sau pot contribui la dezvoltarea şi producerea armelor de distrugere în masă. Controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare reprezintă o componentă importantă a politicii externe a Romåniei în perioada de după 1990. Cadrul legislativ şi cooperearea inter-instituţională fac posibilă creşterea contribuţiei ţării noastre la întărirea securităţii şi stabilităţii regionale şi globale.
Avånd ca scop controlul produselor şi tehnologiilor care pot contribui la dezvoltarea, producerea şi utilizarea armelor de distrugere în masă, controlul exporturilor reprezintă dimensiunea comercială a securităţii internaţionale. Dezvoltările din acest domeniu sunt puternic influenţate de tendinţele de globalizare a economiei mondiale, inclusiv cele referitoare la exporturile de arme şi de produse cu dublă utilizare, civilă şi militară. Existenţa unui sistem dezvoltat de control al exporturilor de produse şi a unei autorităţi naţionale capabile să administreze eficient acest domeniu a reprezentat una dintre condiţiile pentru admiterea Romåniei în NATO şi integrarea în Uniunea Europeană“ – se consemnează pe site-ul ANCEX.
Ieftin şi Bun SRL
Libanezul Said Baaklini, care a primit cetăţenia romånă în 1998, a fost implicat în numeroase afaceri al căror scop a fost evaziunea fiscală de mari dimensiuni. Asta l-a şi apropiat de Sorin Ovidiu Vîntu, care l-a folosit chiar şi ca bidon pentru sifonare de bani de la Banca Romånă de Scont (BRS), cu cåteva zile înainte de izbucnirea scandalului legat de unele tranzacţii suspecte derulate de acea bancă. Baaklini s-a aflat pe o listă cu 26 de persoane prin conturile cărora a bătut Vîntu, via Teodor Nicolaescu, făcånd o gaură de 750 miliarde de lei vechi. Pe måna libanezului, Vîntu a scos astfel 4,8 miliarde de lei. Pe aceeaşi listă cu Said Baaklini s-a aflat şi cel mai apropiat dintre locotenenţii lui Vîntu, Gheorghe Raţiu, din contul căruia au fost sifonaţi atunci 43 miliarde de lei, la fel ca şi Octavian Partenie (sifonare de 9,2 miliarde de lei), fostul secretar de stat împuternicit cu constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) a lui SOV.
Membru de bază al mafiei arabe din Romånia, Said Baaklini a fost implicat îndeosebi în operaţiuni de contrabandă cu cafea şi conserve, el fiind chiar poreclit „regele conservelor“ din Romånia. Desigur, al conservelor de contrabandă. Firma care l-a consacrat pe piaţa neagră a evaziunii fiscale este Libarom Agri SRL, înfiinţată în 1998 şi deţinută împreună cu libanezul Elie Bakhazi, societate prin care a făcut şi ultima afacere cu motoarele de la UCM Reşiţa. Înainte de aceasta, el a ţepuit statul romån cu mai multe sute de mii de dolari prin intermediul firmelor Karelia şi Smoker SRL. Astăzi, cu excepţia firmei Libarom, Baaklini mai figurează ca asociat în firma Ieftin şi Bun SRL, fosta Cedo Mir Impex SRL, o societate al cărei obiect de activitate este fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi pe care Baaklini a preluat-o în 2004.
Baaklini este partener de „ghiduşii“ cu fraţii Awdi
Puţini ştiu că evazionistul romåno-arab a fost numit în 2005 administrator la Societatea Comercială Expediţii Mesagerie, Bagaje, Coletărie, Valori Băneşti şi Corespondenţă C.F.R. Mesagerie – S.A. Bucureşti, firmă care a fost condusă pånă în aprilie 2005 de Awdi Mehdi, un alt membru al aceleiaşi mafii arabe, frate al patronului Rodipet, Hassan Awdi. De altfel, Baaklini a mai fost asociat într-o firmă împreună cu fraţii Awdi, societatea Portfolio (fosta Star Credit Rating Agency SRL). El a fost chiar şi administrator la Rodipet. Presa a relatat că un alt frate al celor doi Awdi, Mohamad Ali Awdi, este un susţinător deschis al organizaţiei teroriste Hezbollah. Iată un fragment publicat pe site-ul lui Mohamad, referitor la poziţia libanezului faţă de Hezbollah: „Mohamad este conştient de importanţa relaţiilor dintre Liban şi Statele Unite; totuşi, respinge ferm Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU 1559 (Rezoluţia prin care se cere şi desfiinţarea aripii militare a Hezbollah, care a fost votată, în septembrie 2004, de 9 din cele 15 membre ale Consiliului de Securitate, printre care şi de Romånia). Pentru Mohamad, problema dezarmării Hezbollah este una domestică, deşi respinge ideea dezarmării, din moment ce rezistenţa este încă activă, în încercarea de a elibera Fermele Sheeba de ocupaţia israeliană. Rezoluţia 1559 este legitimă, dar periculoasă pentru Liban. Prin urmare, trebuie făcute toate eforturile pentru a evita o nouă prăbuşire a Libanului în haos, ca rezultat al implementării orbeşti a acestei controversate rezoluţii“ – afirma fratele Awdi.
Aşadar, băieţii din grupul lui Baaklini au experienţă în chestiuni ce ţin de domeniul pe cåt de delicat pe atåt de exploziv al terorismului.
Dan Badea