România, condusă de două hahalere: Victor Ponta și Crin Antonescu

Ultimele declarații publice ale liderilor USL arată că unitatea mașinăriei conduse de Dan Voiculescu s-a făcut țăndări în fața Europei. După ce au decapitat, în doar patru zile, trei dintre instituțiile fundamentale în stat (Avocatul Poporului, Parlamentul și Președinția României) și au retezat atribuțiile Curții Constituționale, Victor Ponta și Crin Antonescu au devenit, credeau ei,  stăpânii României.

Adrian Năstase răsufla deja ușurat în pușcăria de la Rahova și după ce făcuse toate manevrele posibile să scape de pușcărie anunța, brusc dar oficial, că renunță la cererea de întrerupere a executării pedepsei de doi ani închisoare. Știa ce urmează, grațierea fiind soluția perfectă pentru el și familia lui. Penalii USL din parlament, guvern sau de la Grivco răsuflau și ei ușurați – Cătălin Voicu votând deja cu mâinile crăcănate în parlament – pentru că deja se vedeau în pat cu Justiția. Plagiatul ordinar al lui Ponta, care în alte părți ale Europei era echivalent cu demisia,  fusese deja uitat, instituțiile chemate să-l confirme fiind și ele decapitate sau desființate de Liviu Pop, un sindicalist – coadă de topor lăsat să se joace o vreme cu funcția de ministru.

Violarea grosolană a constituției, a legilor și a regulamentelor celor două camere ale parlamentului au atras însă atenția forurilor europene. Reacțiile dure venite din partea ambasadorilor SUA și ai unora dintre statele UE, precum și ale altor oficiali europeni, au fost toate îndreptate împotriva ofensivei USL de nesocotire a instituțiilor statului de drept.  Mașinăria lui Dan Voiculescu, condusă de copiloții Antonescu și Ponta, a început să se gripeze însă, la doar câteva zile de la suspendarea președintelui Traian Băsescu. Chemat la Bruxelles să explice ultimele schimbări de pe scena politică românească, Victor Ponta s-a dovedit a fi un mitoman fricos, speriat de grozăviile pe care le pusese la cale cu guzganii de la București.

Mincinos dovedit deja în țara lui, Ponta a ținut să mintă și la Bruxelles, chiar în compania președintelui socialist al Parla­mentului European, Martin Schulz (SPD). Una dintre temele de îngrijorare a fost și este, cum s-a văzut, respectarea deciziei Curții Constituționale privind modul de desfășurare a referendumului din 29 iulie. Conform deciziei Curții Constituționale, din 9 iulie a.c., Legea pentru modificarea art.10 din Legea 3/2000 privind organi­zarea și desfășurarea referen­dumului este constituțională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Numai că, printr-o Ordonanță de Urgență, Ponta a modificat Legea referendumului și a decis că președintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetățenilor participanți.

Întrebat, la Bruxelles, dacă va respecta decizia Curții Constituționale privind referen­dumul, deci pragul de jumătate plus unu din cetățenii înscriși în listele electorale, Ponta a confir­mat, dând chiar detalii despre asta. „Guvernul va organiza referen­dumul conform legii și deciziei Curții Constituționale. Guvernul  nu poate modifica legea, doar Parlamentul o poate face. Trebuie să facem o sesiune extraordinară. I-am explicat și domnului preșe­dinte Antonescu că desfășurarea acestui referendum trebuie să fie conformă cu decizia Curții Constituționale. Domnul Schulz m-a întrebat dacă parlamentul nu va decide în timp util. Conform procedurilor, referendumul trebuie validat de CCR. Dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituțională va valida acest referendum. Rezul­tatul votului va rezolva disputele dintre partidele politice„, a spus Ponta după întâlnirea de miercuri, de la Bruxelles, cu Martin Schulz.

Două zile mai târziu însă, când s-a întors la București, în șobolănimea USL, mitomanul Ponta a negat ceea ce tocmai declarase în mod oficial, în prezența președintelui Parlamentului European. „Dacă nu vor veni nouă milioane de români la referendum vom intra într-o bătălie juridică. Comisia de la Veneția a recomandat că nu există prag pentru referendum. Nu am angajat la Bruxelles promisiunea că va fi prag la referendum. Nici nu puteam să fac lucrul acesta, asta numai Parlamentul poate să facă. Am explicat sistemul, am explicat punctul meu de vedere și, de altfel, am solicitat întrunirea celor două Camere. „ – a declarat vineri seara, la Antena 3, mitomanul Victor Ponta. N-a fost însă singura sa declarație contradictorie.

Contradicții la vârf

Cea mai gravă neconcordanță la vârf a fost chiar aceea dintre Ponta și Antonescu, cei doi contrazicându-se în mod flagrant în aceeași seară, pe tema „poruncilor“ lui Barroso. Cum se știe, Victor Ponta a avut joia trecută, la Bruxelles, o discuție și cu președintele Comisiei Euro­pene, Jose Manuel Barroso, ocazie cu care au fost punctate mai multe aspecte privind schimbările politice de la București. Conform unui comunicat de presă al Comisiei Europene, președintele Barroso și-a exprimat „îngrijorarea profundă cu privire la eveni­mentele politice recente din România, în ceea ce privește statul de drept, independența justiției și rolul Curții Constituționale“. De asemenea, el „a clarificat faptul că Guvernul român trebuie să respecte independență deplină a justiției, să restabilească com­petențele Curții Constituționale și să se asigure că deciziile sale sunt respectate, să nominalizeze un Avocat al Poporului care să se bucure de susținerea tuturor partidelor, să asigure o procedură nouă și transparentă de numire a procurorului general și a procurorului șef al Direcției Anticorupție și să facă din integritate o prioritate politică“.

Mai mult, s-a subliniat în acel document, „Prim-ministrul Ponta a declarat că va transmite aceste angajamente, în scris, în regim de urgență“. Ultima afirmație se referea, de fapt, la o listă cuprinzând 11 cerințe prioritare cărora premierul s-a obligat să le dea un răspuns. Asta era joi, 12 iulie. Vineri seara, într-o declarație publică de o iresponsabilitate greu de cuantificat, președintele interimar Crin Antonescu s-a rățoit la Europa, ca un mic hitlerică trezit, brusc, din somn. „Se vorbește în ultimele ore de cele 10 – 11 porunci pe care președintele Comisiei Europene, Jose Barroso, le-ar fi dat premierului. Nu există așa ceva, nu avem un document în sensul acesta. Ar fi însemnat o depășire de atribuții inacceptabilă și de neimaginat a Comisiei Europene. Cum putea să-i dea dispoziție dl Barroso, un politician foarte experimentat, premierului României despre ce să facă președintele interimar al Româ­niei? Așa ceva e de neimaginat.“ – a spus Antonescu.

La fel, a continuat el acuzator, „s-a vorbit că președintele Comisiei Europene i-ar fi spus premierului să-i spună președintelui României că nu are voie să schimbe oameni din conducerea parchetului. Preșe­dintele României, deplin sau interimar, nu primește ordine și dispoziții de la nimeni, cu excepția Parlamentului, în unele cazuri, și a poporului român, atunci când el se pronunță. E un lucru foarte clar, pe care îl știe cu certitudine dl Barroso și o asemenea ipoteza e jignitoare pentru noi“ – a mai zis hitlerică Antonescu, convins că e președintele real al României.

Câteva ore mai târziu însă, la postul oficial de televiziune al noii puteri, Antena 3, mitomanul Victor Ponta l-a contrazis pe Antonescu recunoscând nu numai existența listei cu cele 11 „porunci“, ci și formularea și transmiterea la Bruxelles a răspunsurilor la ele. „Cei de la Bruxelles au fost grosolan dezinformați și dacă o să avem ocazia o să vă spun ce probleme mi-au ridicat cei de acolo(…),  multe dintre ele le-am și rezolvat, am și trimis astăzi un răspuns la cele 11 probleme ridicate de președintele Comisiei Europene și a fost un lucru foarte bun“ – a spus Victor Ponta, dând peste cap declarațiile făcute de interimarul președinte. Sigur, între timp, pe surse, a fost publicată și lista cuprinzând problemele ridi­cate de președintele Comisiei Europene.

„Poruncile“ Comisiei Europene

Iată, mai jos, lista cu problemele ridicate de președintele Barroso, listă de care Antonescu, izolat la Cotroceni, era singurul ce părea că nu auzise.

*Reinstaurarea atribuțiilor Curții Constituționale de a verifica inclusiv constituționalitatea deci­zii­lor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanței de Urgență nr. 38

*Reinstaurarea regulii ma­jorității necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumă­tate plus unu din numărul celor înregistrați pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41

*Renunțarea la folosirea de ordonanțe de urgență în cazul unor decizii care afectează statutul instituțiilor fundamentale ale statului ori Constituția și în situații care nu prezintă urgență

*Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pen­tru a urmări scopuri politice și mai ales pentru a evita decizii judiciare.

*Conformarea imediată în fața tuturor deciziilor Curții Constitu­ționale.

*Angajamentul autorităților publice de a respecta independența sistemului judiciar și evitarea criticării acestor decizii judiciare.

*Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorității partidelor politice, printr-un proces de numire transparent și obiectiv

*Nicio numire în posturile de procuror general și procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție sub actuala președinție: proceduri publice și transparente și liste deschise pentru oricine, selecții bazate pe criterii de profesionalism și integritate și de palmares în domeniul luptei anti-corupție.

*Nicio grațiere prezidențială în cursul actualei președinții

*Numirea unor miniștri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligația celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile.

*Demisia membrilor Parla­men­tului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupție la nivel înalt”.

Răzbunarea lui Năstase

Comportamentul celor doi lideri ai USL s-a transmis și subordonaților din guvern. Un alt abuz extrem de grav pus la cale de guvernul Ponta, dar oprit la vreme de teama reacției instituțiilor europene, a fost operațiunea de pedepsire a judecătorilor care l-au condamnat pe Adrian Năstase. Cazul a trecut ca glonțul pe la urechea Justiției și doar inten­si­tatea ridicată a scandalului generat de suspendarea președintelui a făcut ca acțiunea să fie întreruptă. Astfel, la sfârșitul lunii trecute, Ministerul Justiției condus de pesedistul Titus Corlățean a sesizat Inspecția Judiciară a CSM în vederea „efectuării de verificări prealabile cu privire la even­tualitatea săvârșirii unor abateri disciplinare de către magistrații ce au judecat și soluționat” cauza ce a format obiectul dosarului „Trofeul Calității”. Altfel spus, cei cinci judecători care l-au condamnat pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare urmau să fie verificați la solicitarea Ga­brielei Ghiță, avocata Irinei Jianu. Avocata i-a transmis ministrului Titus Corlățean, un memoriu prin care cerea sesizarea inspecției judiciare și sancționarea comple­tului de judecată, acuzându-le pe judecătoarele Livia Stanciu (președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție), Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrașcu și Ioana Alina Ilie că au acționat cu rea-credință. Autoarea memoriului, ea însăși penală, a fost procuror general adjunct al României, iar la înce­putul anului a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspen­dare în dosarul privind fraudarea concursului pentru procurori-șefi, cazul ei fiind în faza de recurs la completul de cinci judecători. Reacțiile publice legate de acest demers al ministerului Justiției l-au determinat pe Titus Corlățean să dea înapoi și să anunțe, vineri, că stopează demer­sul făcut la CSM, considerându-l „inoportun“. El a declarat că n-ar fi fost înștiințat, chipurile, cu acest demers al subalternilor săi, o declarație absurdă și greu de crezut câtă vreme este vorba despre răzbunarea lui Adrian Năstase. Corlățean s-a scuzat spunând că nu a fost înștiințat în legătură cu acest demers întreprins de subalternii săi. „Ministrul Justiției consideră inoportună procedura utilizată de compartimentul de specialitate din Ministerul Justiției și a dispus stoparea imediată a acestui demers susceptibil de interpretări eronate, mai ales în contextul intern și extern actual, privind o așa zisă interferență în independența actului de justiție”, a declarat Corlățean, într-un comunicat de presă, copiind parcă declarația lui Ponta din cazul Grăjdan.

„În România nu s-a încălcat Constituția și nu există nici un fel de încălcare a Constituției“ – a declarat, vineri, pe un ton autoritar,  Antonescu de la Cotroceni, fără să înțeleagă faptul că însăși prezența sa în fotoliul lui Traian Băsescu s-a produs prin încălcarea Constituției. Este vorba despre articolul 95 pct.1), care spune că suspendarea președintelui Româ­niei se poate face doar „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Consti­tuției“, fapte care, în cazul lui Traian Băsescu, nu există. Acesta este doar unul dintre motivele care au atras atenția Europei în așa fel încât i-a speriat pe guzganii de la București.

Dan Badea