Categorie: 
– Ungaria a acordat cel mai important premiu pentru jurnalisti unui antisemit –
(preluare ziare.com)
Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, pare sa se joace cu focul. Ferenc Szaniszlo, un controversat prezentator TV antisemist si rasist, care ii considera pe rromi „maimute umane” si sustine teorii conspirationiste privindu-i pe evrei, a fost rasplatit cu cel mai important premiu pentru jurnalisti, premiul Tancsics.
Szaniszlo Ferenk
Si nu doar Szaniszlo a fost premiat duminica, ci si Janos Petras, solistul vocal al grupului Karpatia, considerat a fi trupa de casa a partidului de extrema-dreapta Jobbik – recunoscut pentru atacurile sale virulente antisemite, la fel si arheologul Kornel Bakay, cel care pretinde ca Iisus Hristos a fost ungur, iar evreii – comercianti de sclavi in timpul Evului Mediu.
Gafa a Guvernului Orban sau gest de fronda?
In semn de protest, zece fosti castigatori ai premiului Tancsics au anuntat ca il vor returna. De asemenea, conform BBC, decizia Guvernului a starnit nemultumiri si proteste la Budapesta (foto), inclusiv din partea ambasadorului Israelului in Ungaria, Ilan Mor, care a declarat ca premiul Tancsics a fost acordat „unei pe
VIKTATOR ORBAN
rsoane nepotrivite, din ratiuni total gresite”.
Reprezentantul Guvernului Orban a comentat simplu: a fost o decizie regretabila, luata in necunostinta de cauza, iar Guvernul nu mai poate schimba nimic. Poate fi crezut ministrul Resurselor Umane Zoltan Balog, cand spune ca nu a stiut ce stia o tara intreaga? Dificil de dat un raspuns cu voce tare.
Putem pune insa cap la cap mai multe actiuni din ultimii ani ale FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, cum ar fi cele de reabilitare ale unor criminali de razboi sau sustinatori nazisti, inclusiv a lui Miklos Horthy, care a trimis la camerele de gazare de la Auschwitz peste 437.000 de evrei unguri. „Dreapta lui Viktor Orban reinvie cultul fostului regent Miklos Horthy, considerat intotdeauna de extrema dreapta drept un erou” – avertiza anul trecut publica franceza L’Express.
In acest demers politic, al reabilitarii lui Horthy, au fost implicati mai multi primari si deputati unguri, care au organizat diverse ceremonii de celebrare, iar replica seaca data de Viktor Orban in presa austriaca celor care se aratau ingrijorati a fost aceasta: „Deciziile apartin exclusiv colectivitatilor locale”.
Adolf Hitler și aliatul său, mentorul lui Viktator Orban, Miklosh Horthy
Tot atunci, Romania a fost tarata in scandalul reinhumarii la Odorheiu Secuiesc a ramasitelor pamantesti ale nazistului Nyiro Jozsef, actiune coordonata direct de presedintele parlamentului ungar. In plus, decizia de includere in curricula scolara a operelor unor scriitori acuzati de diverse acte de antisemitism, printre care si Albert Wass (considerat criminal de razboi in Romania), a starnit proteste la Budapesta.
Iata deci ca vorbim despre actiuni concertate, nu despre incidente izolate, dar si despre implicarea institutiilor statului vecin.
Iar, din nefericire, efectele acestui comportament politic nu intarzie sa apara. In urma cu doar doua luni, un nou scandal a izbucnit in Ungaria dupa ce un fondator al FIDESZ, jurnalistul Zsolt Bayer, a indemnat la „eliminarea animalelor tigani”. Bayer, un apropiat al premierului Orban, a scris ca rromii nu sunt demni sa traiasca precum fiintele umane, deoarece si-ar „face nevoile acolo unde vor”, iar o buna parte dintre ei ar fi niste „asasini” care este necesar „sa fie eliminati”. Si nu era prima oara cand Bayer incita la ura.
In aceste conditii, Uniunea Europeana risca sa aiba o noua problema serioasa? Sau o are deja?
„Suntem intr-o perioada tensionata, in sensul ca traversam si o perioada de criza economica, iar tendinta de a gasi tapi ispasitori pentru problemele curente este mai mare. Grupurile vulnerabile, care se afla in dificultate de regula in perioada de criza economica, sunt si mai mult expuse”, a atras atentia intr-un scurt interviu acordat Ziare.com de presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Csaba Asztalos, in care acesta mai subliniaza si faptul ca Romania este singurul stat din regiune care nu a avut conflicte violente interetnice.
Cum comentati decizia Guvernului ungar de a acorda premii celor trei persoane atat de controversate? Se incadreaza ea in contextul mai larg al masurilor luate de puterea de la Budapesta si criticate de UE sau a fost un incident izolat?
Precizez mai intai ca raportat la Ungaria va vorbesc in calitatea mea de cetatean, persoana publica totusi, fara sa implic institutia CNCD.
Fata de Ungaria s-au formulat mai multe acuzatii in ultimii ani, potrivit carora exista un derapaj de la normele fundamentale ale democratiei sub mai multe aspecte: cu privire la limitarea libertatii de exprimare prin adoptarea unei legi a presei, prin cele patru revizuiri ale Constitutiei (cea mai recenta fiind facuta saptamana trecuta), cu privire la limitarea competentelor Curtii Constitutionale, la utilizarea unei majoritati parlamentare intr-un mod nedemocratic, dar si cu privire la reintroducerea unor principii sau a unor doctrine totalitare din trecut, in special din timpul regimului Horthy, cu conotatii fasciste.
Ca atare, aceste critici nu sunt noutati, ele au venit practic odata cu instalarea actualului guvern, al doilea al lui Viktor Orban.
In ceea ce priveste decernarea unor premii, a unor distinctii de stat, catre persoane acuzate de atitudini antisemite, antiroma, totalitariste, este un element regretabil. A existat o reactie in Ungaria, mai multe persoane care au primit acest premiu l-au restituit. Este vorba despre persoane importante din viata publica a statului vecin.
Exista si critici destul de puternice venite de la varful Uniunii Europeane, din Statele Unite si din partea cancelariilor occidentale fata de aceste derapaje democratice.
De ce au fost inmanate totusi aceste premii? Guvernul Orban chiar nu se astepta la aceste reactii? Sau a fost un gest de fronda, urmarindu-se un anume scop?
Gestul reflecta vointa Guvernului. Asta inseamna ca, practic, ei achieseaza la aceste comportamente, la aceste ideologii, desi deseori Viktor Orban a fost pus in defensiva pentru a se delimita chiar de membri de partid marcanti, cum a fost jurnalistul Bayer Zsolt, care a publicat un articol virulent impotriva rromilor.
Este un derapaj de la democratie, asta este foarte clar, iar Ungaria a fost si este tinta criticilor activistilor pentru drepturile omului si nu numai, inclusiv ale organismelor internationale, pe ceea ce inseamna standarde minime de democratie.
Criza economica poate fi o explicatie, dar sa nu uitam ca Guvernul Orban a adoptat anumite decizii populiste cu privire la asumarea unor pierderi pentru banci, pentru multinationale. Au fost mai multe masuri populiste si in acest an, cu un spirit anti-european.
In Ungaria exista o institutie similara Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii de la noi?
Da, este sub control guvernamental. Toate statele membre UE au o astfel de institutie.
Ati vazut vreo reactie din partea acesteia cu privire la scandalul declansat duminica? Ar trebui sa existe?
In principiu, in Ungaria institutia similara noua este sub control guvernamental, al prim-ministrului. Ei nu au avut reactii, s-au ocupat mai mult de cazuri, de spete.
In Ungaria, insa, institutia care functioneaza foarte bine si eficient pe zona drepturilor omului este Avocatul Poporului, care a avut o serie de reactii cu privire la modificarile legislative enumerate. Nu am vazut o atitudine insa cu privire la decernarea acestor premii de stat.
Ce s-ar fi intamplat daca Guvernul roman ar fi facut asa ceva?
Trebuie spus ca in Romania acordarea distinctiilor are un regim diferit de cel din Ungaria, mai mult presedintele statului este cel care le propune. In Ungaria premierul le propune, iar presedintele le decerneaza.
Cred ca ar fi fost reactii destul de dure. Dar, in trecut, sa stiti ca si la noi s-au decernat distinctii de stat unor persoane care au fost acuzate de extremism si de atitudini antiminoritate sau antisemite.
Putem spune ca, intre timp, in Romania s-au mai limpezit apele?
Din punctul meu de vedere, in Romania avem probleme curente, dar in ceea ce priveste atitudinea institutiilor principale ale statului, Presedintie, Parlament, Guvern, se condamna foarte clar orice forma de ideologie totalitarista, antisemitism, antiroma, extremism. Si, in plus, acestea nu se promoveaza, adica noi deloc nu putem fi comparati cu Ungaria.
Din acest punct de vedere e suficient sa aduc aminte de cazul Dan Sova. Premierul a avut o atitudine foarte prompta, s-a delimitat, s-au luat masuri. Si a fost vorba doar de o declaratie, in timp ce in Ungaria avem articole de presa. Romania nu este comparabila cu Ungaria sub acest aspect, al atitudinii institutiilor statului.
Asta nu inseamna ca nu avem probleme curente cu minoritatea rroma sau in zona drepturilor omului, dar institutiile statului sunt foarte prompte si clare in ceea ce priveste delimitarea de aceste ideologii, indiferent din ce zone ar veni. Nu putem fi comparati cu Ungaria, asta este clar.
Din informatiile pe care le aveti si prin prisma experientei dumneavoastra in domeniu, credeti ca exista riscul intensificarii valului de antisemitism si al actiunilor impotriva etnicilor rromi in aceasta regiune europeana, puternic afectata de criza si saracie?
In aceasta regiune est-europeana exista un regres, dupa integrarea in UE. Am avut miscari de strada in Bulgaria, practic conflicte interetnice intre bulgari si rromi, acum un an. Acum doi ani, in Ungaria am avut 12 crime rasiste.
Romania trebuie sa spunem ca este singurul stat din regiune care nu a avut conflicte violente interetnice. Au fost incidente, au fost probleme, dar nu au fost conflicte in care comunitati intregi sa se incaiere, sa se exprime violent.
Exista un regres, intr-adevar. Suntem intr-o perioada tensionata in sensul ca traversam si o perioada de criza economica, iar tendinta de a gasi tapi ispasitori pentru problemele curente este mai mare.
Grupurile vulnerabile, care se afla in dificultate de regula, in perioada de criza economica sunt si mai mult expuse acestor probleme. Ca atare, efortul de preventie si efortul de mediere este constant, cel putin in Romania pot sa va spun acest lucru. Dar se poate afirma ca exista un regres in regiune. Si nu numai in regiune.
Miercuri, 20 Martie 2013, ora 12:00 /Sursa: www.ziare.com/ Autor: Camelia Badea