Averea lui Adrian Năstase

Scandalurile generate in jurul afacerii Zambaccian si a mostenirii lasate familiei Nastase de Tamara Cernasov au tinut, vreme de cateva luni, prima pagina a ziarelor. La mijlocul lunii trecute, fostul premier Adrian Nastase, si presedintele in exercitiu al Camerei Deputatilor, a fost obligat sa demisioneze din aceasta functie, dupa ce parlamentarii refuzasera sa le permita procurorilor anticoruptie sa-i perchezitioneze locuintele din Zambaccian si de la Cornu.

Nastase este cercetat de PNA pentru luare de mita, el fiind acuzat ca ar fi primit termopane in valoare de aproximativ 400.000 de dolari si obiecte provenite din China in valoare de 100.000 de dolari, in schimbul numirii si mentinerii in functia de sef al Inspectoratului de Stat in Constructii a Irinei Jianu, fost vicepresedinte la societatea Conimpuls SA din Bacau. Irina Jianu este persoana care a supravegheat lucrarile de constructie la imobilul lui Adrian Nastase din strada Zambaccian nr. 16.

Pe de alta parte, dezvaluirile privind averea mostenita de familia Nastase de la matusa Tamara Cernasov, o fosta profesoara care, la o varsta de peste 90 de ani, s-ar fi implicat in afaceri imobiliare cu vile, apartamente si terenuri au parut din start o manevra menita sa pastreze in umbra afacerile fostului premier.

Nimeni nu a crezut povestea lansata de sotii Nastase, cu atat mai mult cu cat printre intermediarii afacerilor initiate, chipurile, de nonagenara Tamara Cernasov, s-au aflat personaje precum Sorin Tesu, Alexandru Bittner, Roxana Bichel sau Paul Opris, toti apropiati si oameni de incredere ai lui Adrian Nastase. Ceea ce a pus capac insa, cel putin pentru o vreme, carierei politice a lui Adrian Nastase, dar si credibilitatii sale, a fost imaginea de “pestera a lui Ali Baba” din apartamentul acestuia situat in Zambaccian. Sticla televizoarelor a reprodus atunci imaginea unui personaj care s-a inconjurat de mii de obiecte achizitionate dupa criterii ce tin mai degraba de snobism decat de gust artistic sau de vreun criteriu estetic.

bârlogul BUGETARULUI CAPITALIST Năstase (foto: evz.ro)

Despre Adrian Nastase s-a spus, de-a lungul anilor, ca a acumulat sume uriase in urma controversatelor privatizari din Romania. Au circulat zvonuri potrivit carora diverse comisioane ar fi ajuns in conturile familiei Nastase, via Dana Nastase, de pe urma tranzactiilor comerciale. S-a avansat chiar si suma de un miliard de euro, ca dimensiune a averii sale, insa nimeni n-a putut proba veridicitatea acesteia.

Ceea ce s-a putut constata, in schimb, a fost imbogatirea suspect de rapida a familiei Nastase, in conditiile in care, la vedere, nici el si nici sotia lui n-au derulat afaceri de anvergura. S-au putut observa, de asemenea, acumularile uriase din curtile prietenilor si apropiatilor fostului prim-ministru, averi care sfideaza bunul-simt. In acest context, ne-am propus sa privim mai atent in trecutul lui Adrian Nastase si sa incercam o estimare a averii acestuia precum si a veniturilor si cheltuielilor familiei, pentru a vedea daca poate fi gasita o justificare a bogatiei. Concluzia provizorie la care am ajuns este ca averea lui Adrian Nastase, estimata la 15,5 milioane de euro, este de zece ori mai mare decat veniturile. Daca la capitolul venituri luam in calcul si mostenirea matusii Tamara, cheltuielile familiei depasesc cu putin posibilitatile financiare. Cu alte cuvinte, mostenirea matusii Tamara acopera aproape la milimetru “lipsa din gestiunea” justificativa a luxului familiei Nastase.

Carte de vizita

Adrian Nastase s-a nascut pe 22 iunie 1950 in Bucuresti. S-a casatorit in iulie 1985 cu Dana Nastase, fiica fostului ministru al agriculturii, Angelo Miculescu, la cativa ani dupa ce a divortat de fiica fostului ministru de externe din perioada comunista, Grigorie Preoteasa. Sotii Nastase au doi copii, Andrei si Mihnea.

A absolvit, in 1973, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, iar in 1978 Facultatea de Istorie-Filosofie, sectia Sociologie, din cadrul aceleiasi universitati. In 1987, si-a luat doctoratul in drept, specialitatea Drept international public. Dupa absolvirea primei facultati, Nastase a fost jurist si cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti, iar apoi, sporadic (’77-’79, ’84-’85), profesor asociat la ASE. Pana in 1990, Nastase s-a implicat si in cateva organizatii pentru care avea nevoie, obligatoriu, de acordul tacit al serviciilor secrete romanesti. Astfel, in 1977 a fost numit vicepresedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI), iar in 1984 a devenit membru al Societatii Franceze de Drept International si director de studii la Institutul International pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Dupa 1990, Nastase a devenit un adevarat colectionar de titluri, harti, case, terenuri, tablouri etc. Astfel, in 1990, a devenit, pentru doi ani, presedinte al Fundatiei Europene “Nicolae Titulescu” si profesor la Facultatea de Drept din Universitatea Bucuresti, specialitatea drept international public. In 1992, s-a titularizat, ca profesor, la inca trei facultati de drept bucurestene din cadrul universitatilor “Titu Maiorescu” si “Dimitrie Cantemir”, precum si la Institutul de Drept si Relatii Internationale “Nicolae Titulescu”.

In perioada 1991-1996, a fost membru al Comitetului Director al Institutului pentru Studii de Securitate Est-Vest din New York. In aceeasi perioada, Nastase a mai colectionat patru functii: vicepresedinte al Consiliului Mondial al fostilor ministri ai afacerilor externe (1993), director de cercetare la Institutul Roman pentru Studii Internationale (1994), profesor asociat la Universitatea Sorbona Paris (1994) si membru al Societatii Americane de Drept International.

In mediul politic, Adrian Nastase s-a facut remarcat imediat dupa decembrie 1989, cand a fost ales deputat pe listele FSN la alegerile din 1990, iar din 28 iunie 1990 a devenit ministru al afacerilor externe in guvernele Roman si Stolojan. In legislatura 1992-1996, Nastase a fost presedintele Camerei Deputatilor. In perioada 1996-2000, a fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, iar in 28 decembrie 2001 a devenit prim-ministru, functie pe care a detinut-o pana la sfarsitul anului 2004. Dupa alegerile din 2004, Adrian Nastase ocupa din nou functia de presedinte al Camerei Deputatilor, pozitie la care este fortat sa renunte, oficial, pe 16 martie 2006, in urma scandalului mediatic legat de afacerea Zambaccian si de mostenirea “matusii Tamara”.

In partid, ascensiunea lui Nastase a inceput in 1993, cand a devenit, pentru patru ani, presedinte executiv al PDSR. In 1997, a fost ales prim-vicepresedinte al acestui partid, iar in anul 2001 a devenit presedinte al PDSR (actualul PSD). Din 2005, dupa ce presedintia PSD a fost preluata de Mircea Geoana, Adrian Nastase a trecut din nou in planul secund, pe pozitia de presedinte executiv, functie pe care a pierdut-o la inceputul anului 2006, ca urmare a aceluiasi scandal “Zambaccian & matusa Tamara”.

Inainte de 1989, Adrian Nastase a fost un comunist din esalonul secund al PCR. Partea
omisa de Adrian Nastase din biografia oficiala este activitatea depusa in slujba regimului comunist pana in decembrie 1989. Nici nu se putea altfel, avand in vedere aspiratiile acestuia de a parveni prin orice mijloace, o dovada in acest sens fiind abilitatea cu care a cautat, si a reusit, sa-si gaseasca perechea in fieful nomenclaturii comuniste.

Casatorit pentru prima oara, in vremea studentiei, cu fiica unui veteran al partidului comunist din anii ’50, dupa divort, Nastase a cautat, si a gasit, o alta fiica de nomenclaturist, pe Dana Miculescu. Aceasta era fiica lui Angelo Miculescu, fost membru al CC al PCR in perioada 1969-1983, fost ministru si ministru secretar de stat al agriculturii in perioadele 1969-1972 si 1975-1981, fost viceprim-ministru al guvernului in perioada 1975-1981 si fost ambasador in Republica Populara Chineza in perioada 1983-1990.
Pe de alta parte, tanarul Adrian Nastase a reusit sa castige increderea reprezentantilor partidului comunist si a fost trimis ca exponent al politicii de partid si de stat in diverse comitete si comitii internationale de la Strasbourg, Oslo sau Phenian.

Pe vremuri se milogea la Ana Muresan, ministrul Comertului, sa+i dea aprobare pentru un TRABANT! Ce vremuri umilitoare pentru cel mai bogat român în viaţă!

Desi, in biografia oficiala, Nastase a consemnat ca in perioada 1973-1990 a lucrat ca “jurist, cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti” si, sporadic, profesor asociat la ASE Bucuresti, in realitate, el a desfasurat “activitati mult mai complexe”. Intr-o adresa trimisa pe 25 iunie 1988 minstrului comertului interior de la acea vreme, Ana Muresan, prin care solicita obtinerea aprobarii pentru cumpararea “cu prioritate” a unui autoturism “Trabant 601”, Adrian Nastase insira o parte din aceste activitati in care era direct implicat. “Acest autoturism mi-ar fi deosebit de util pentru numeroasele deplasari pe care le presupun activitatile ce le desfasor in cadrul ADIRI (ca presedinte al sectiei de drept international), in cadrul Academiei de Stiinte Sociale si Politice (Stefan Gheorghiu – n.r.), al Universitatii Bucuresti, ca lector al CC al PCR, ca membru al Consiliului juridic al MAE, ca secretar de redactie al publicatiei “Revue roumaine des sciences sociales. Serie des sciences juridique” etc.”, scria Adrian Nastase in adresa trimisa ministrului Ana Muresan. Asadar, dincolo de institutul de cercetari juridice, Adrian Nastase lucra si pentru Academia Stefan Gheorghiu, era si lector al CC al PCR, precum si membru in consiliul juridic al Ministerului Afacerilor Externe.

Ferma din Cornu si salariile au sustinut familia pana in 2005

Venituri din salarii: 347.923 euro
In perioada 1990-2006, Adrian Nastase si-a castigat oficial existenta din salariul de parlamentar sau de prim-ministru si din activitatea de cadru didactic la cateva facultati de drept din Capitala. In perioada 1990-1992, la un salariu de 500 de euro/lunar el a castigat, ca parlamentar, 15.000 de euro. Din activitatile didactice, ca profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti el putea castiga, la foc continuu, 10.800 euro, iar de la celelalte facultati alti 5.000 de euro. In perioada 1993-1996, castigurile lui Nastase ca parlamentar sunt estimate la 28.600 euro si la 40.000 de euro din activitatile didactice. In legislatura 1997-2000, castigurile salariale ale lui Adrian Nastase au fost de 30.000 euro, ca parlamentar, si de 40.000 euro ca profesor. Castigurile din perioada 2001-2004 au fost, pentru Nastase, cele mai mari, avand in vedere ca a detinut atunci si functia de prim-ministru. Astfel, veniturile din salariul de demnitar sunt estimate la 51.000 de euro, iar cele obtinute ca profesor universitar, cu norme la trei facultati, la 56.000 de euro. Presupunand ca in acesti ani a incasat si diurne anuale, in medie de 3.500 euro, la aceste sume se mai adauga inca 14.000 euro. Anul trecut, castigurile sale salariale au fost de 10.571 euro, ca deputat, si de 23.467 euro ca profesor si presedinte al Fundatiei N. Titulescu. Nastase a mai incasat, in plus, 6.400 euro cu titlu de diurna deplasari.

Pe de alta parte, Dana Nastase a declarat si ea castiguri salariale din activitatea de director al societatii Datis Consulting & Management SRL, o firma care i-a apartinut si ale carei actiuni le-a vandut dupa ce sotul ei a devenit prim-ministru. Astfel, in 2004, Dana Nastase a declarat castiguri de la firma Datis de 11.400 euro, iar in 2005 de 5.685 euro.

HAITA

Venituri din activitati agricole: 175.000 euro
Nastase a declarat ca ferma de la Cornu i-a adus, anul trecut, venituri de 38.690 euro, iar in 2004 de 54.398 euro. Nu se cunosc veniturile fermei de la Cornu in perioada 2000-2003, dar, presupunand ca gainile lui Nastase au fost extrem de rentabile, estimam castiguri de 20.000 de euro anual, deci un total de 80.000 euro in cei patru ani.

Venituri din chirii: 140.000 euro
O problema extrem de neclara si fara corespondent in declaratia de avere a lui Adrian Nastase este aceea a veniturilor din chirii. Conform propriei sale declaratii de avere, singurele imobile care ar fi putut fi inchiriate sunt cel din Zambaccian si resedinta de la Cornu. Sotii Nastase n-au declarat ca sunt proprietarii altor imobile, prin urmare declararea unor venituri din chirii pare absurda. E greu de crezut ca ei ar fi inchiriat terenurile de la Corbeanca sau Balotesti. Asadar, singura explicatie plauzibila este ca Adrian Nastase detine si alte imobile pe care le-a inchiriat. Sumele provenite din chirii si inscrise de Nastase in declaratia de avere sunt imense: 74.000 euro (3.000.000.000 lei vechi) in 2004 si 66.000 euro (2.389.650.000 lei vechi) in 2005. Daca in 2005, in proprietatea familiei Nastase au intrat niste imobile de la matusa Tamara, care au fost inchiriate, in 2004 nu exista nici o explicatie din partea lui Nastase pentru suma declarata. In 2004, chiria lunara incasata de Adrian Nastase, nu se stie pe ce, a fost de aproximativ 6.176 de euro. Acesti bani s-ar putea obtine din inchirierea a patru sau cinci apartamente de lux in zona zero a Capitalei. Spre exemplu, chiria pentru un apartament de trei camere, superfinisat si mobilat, din Bd. Unirii, este de 650 de euro lunar. Prin urmare, ca sa obtii 6.176 de euro ar trebui sa inchiriezi noua astfel de apartamente. Are Nastase, in proprietate, inca noua locuinte? Este o intrebare la care doar procurorul general Ilie Botos poate gasi raspunsul.

Alte venituri: 1.107.000 euro
Adrian Nastase a consemnat, anul trecut, incasarea a 16.000 de euro din vanzarea unui contract de leasing, catre Tiriac Leasing SA, pentru un autoturism.

In ultima declaratie de avere, la capitolul venituri incasate de sotie, in 2005, Nastase a consemnat urmatoarele sume provenite din mostenire conform “certificatului de mostenitor nr, 59 din 31.05.2005”: 281.669,59 RON, 60.000 euro, 602,735 dolari si 110.000 euro (avansul pentru vanzarea celor trei apartamente mostenite). Aceasta inseamna aproximativ 250.000 de euro. De asemenea, intr-o anexa a declaratiei de avere, Nastase a mai consemnat si alte sume incasate dupa decesul Tamarei Cernasov: 125.000 euro – bijuterii si picturi/grafica -, 300.000 euro – pretul a trei apartamente vandute – si 241.830 euro, suma pe care i-a dat-o fiului sau, Andrei.

In plus, Dana Nastase a mai obtinut 25.000 de euro ca urmare a vanzarii, catre sora sa, Rodica Miculescu, a unei cote indivize dintr-un apartament.

Economiile in banci, totalizeaza 125.300 euro.

Cheltuielile cu cosul zilnic: 400.000 euro
Cheltuielile familiei Nastase sunt extrem de greu de estimat. La luxul afisat de fostul premier si lider al PSD, apreciem ca suma de 2.500 de euro/lunar reprezinta o palida reflectare a cheltuielilor casnice ale familiei acestuia in perioada 2001-2005. Cu un asemenea reper, in aceasta perioada, cheltuielile casnice se ridica la 150.000 de euro. Pentru perioada 1992-2000, cheltuielile lunare sunt estimate la 2.000 de euro/lunar, ceea ce reprezinta 216.000 euro, iar pentru perioada 1990-1991, cheltuielile se ridica la 1.500 euro/lunar, ceea ce totalizeaza 36.000 de euro. Prin urmare, totalul cheltuielilor casnice se ridica, in cei 16 ani, la aproximativ 400.000 de euro.

Scolarizarea copiilor: 140.000 euro
Cei doi copii ai familiei Nastase, Mihnea si Andrei, au urmat cativa ani cursurile la o scoala de lux – Scoala Americana. Cum taxele anuale la aceasta institutie se ridicau la aproximativ 20.000 de euro (numai pentru cel mai mare dintre baieti, care urma cursuri echivalente liceului, mai scumpe, familia Nastase platea anual 17.000 – 18.000 de dolari) daca am socoti doar patru ani petrecuti aici de cei doi frati Nastase, suma achitata s-ar ridica la 80.000 de euro. Presupunand cheltuieli lunare de 200 de euro pentru echivalentul programului “cornul si laptele” zilnic, se mai adauga la acesti bani inca 60.000 de euro pentru anii de scoala ai fratilor Nastase.

Colectii de arta: 90.000 euro
Nastase este un recunoscut colectionar de harti si carti vechi, de timbre, de tablouri. In ultima sa declaratie de avere, el a cuantificat la aproximativ 90.000 de euro cheltuielile efectuate in perioada 1990-2005, pentru achizitionarea acestor bunuri.

Casa din Zambaccian: 599.830 euro
Cheltuielile pentru ridicarea imobilului din Zambaccian s-au ridicat, conform lui Sergiu Sechelariu, la 34 miliarde de lei vechi, din care s-au achitat 29 de miliarde de lei. Cum suma despre care aminteste Sechelariu nu apare consemnata in declaratia de avere a lui Adrian Nastase, inseamna ca acesti bani au fost achitati “la negru”. Considerand ca jumatate din suma invocata de Sechelariu a fost acoperita de Ion Tiriac, coproprietarul din Zambaccian, inseamna ca Adrian Nastase a scos din buzunarul propriu 358.000 euro (14,5 miliarde lei vechi) pe care i-a achitat patronului de la Conimpuls, Sergiu Sechelariu. Tot la acest capitol trebuie inscrisa si suma de 241.830 euro pe care Nastase i-a dat-o fiului sau Andrei, banii provenind, conform declaratiei lui Nastase, din mostenirea matusii Tamara.

Achizitii imobiliare: 588.547 euro
Familia Nastase a investit, de-a lungul anilor, in achizitionarea mai multor imobile. In 1996, a cumparat cu 18 milioane lei vechi un teren de 2,62 hectare in comuna Balotesti. Suma oficiala a tranzactiei a fost de 20 de milioane lei, adica 5.177 euro. De asemenea, Nastase a cumparat 1,77 ha teren la Cornu, teren a carui valoare era, in 1999, de aproximativ 150.000 euro. Cheltuielile legate de constructia fermei si a vilei rezidentiale de la Cornu pot fi estimate la 250.000 euro.

Terenul de la Corbeanca, achizitionat de Dana Nastase in 1999, de la Roxana Bichel a costat 139.000 dolari, adica 130.790 euro. Terenul din str. Zambaccian nr. 16, provenit prin interpusi de la Gabriel Bivolaru, a costat 10.000 euro.

In sfarsit, achizitia apartamentului din str. Moliere nr. 10, in 2001, de catre Elena Nastase, mama fostului premier, a costat 65.000 dolari, adica 72.580 de euro.

Cheltuieli de zile negre: 21.000 euro
Cele patru decese din familia Nastase (matusa Ciolan, socrul Angelo Miculescu, matusa Tamara si matusa Aurelia) au presupus si ele cheltuieli de inmormantare. Daca in cazul celor trei matusi costurile pot fi aproximate la 6.000 de euro, in cazul socrului Miculescu acestea s-ar putea ridica la 15.000 de euro.

Balanta familiei Nastase
Venituri: 1.746.053 euro
Cheltuieli: 1.839.377 euro
Sold: 93.324 euro

Din estimarile noastre, rezulta un sold negativ al bugetului de venituri si cheltuieli al familiei Nastase, de aproximativ 93.000 de euro. Adica, aproape de suma de 3.000.000.000 de lei vechi pe care, potrivit ultimelor informatii publicate in presa, familia Nastase ar fi primit-o de la matusa Tamara pentru dotarile necesare finalizarii imobilului din Zambaccian.
Averea oficiala a familiei Nastase: 15.459.300 euro

15 case – 9,2 milioane de euro

Pana in 1990, Adrian Nastase locuia pe str. Av. Jean Texier nr. 4, sector 1 Bucuresti, imobil pe care l-a cumparat ulterior. Vila este estimata, astazi, la aproximativ 500.000 de euro. In 1991, pentru a beneficia de o locuinta in plus, de la RAAPPS (Regia Protocolului de Stat), Nastase a donat socrului sau, Angelo Miculescu, apartamentul duplex din str. Av. Jean Texier. Miculescu insa avea deja o locuinta de lux in centrul Capitalei, pe str. Pictor Negulici nr. 18, etaj 1, ap. 2, sector 1, locuinta estimata la 300.000 de euro. In aceste conditii, este de presupus ca asa-zisa instrainare a imobilului de catre Adrian Nastase a fost, in realitate, o manevra prin care acesta si-a putut justifica primirea locuintei de protocol din str. Maresal Prezan nr. 4, et. 1, ap. 2, sector 1 Bucuresti.

Ferma si casa de vacanta la Cornu
Imobilul din str. Jean Texier a fost folosit de Nastase ca sediu pentru unele din afacerile sale si ale sotiei, aici figurand, pana in 2001, “Cabinetul de avocatura Adrian Nastase”, dar si sedii pentru firma Datis Consulting & Management SRL si Fundatia pentru Romania Mileniului III, conduse de Dana Nastase. De asemenea, tot aici a fost si sediul firmei Onda Trading SRL (ap. 1), societate radiata cu ceva timp in urma si ai carei actionari au fost Roxana Bichel, omul de casa al familiei Nastase, si Didi Marius Crisan Mircea. Cei doi au fost, de altfel, si administratorii firmei Danei Nastase, Datis Consulting. Tot la inceputul anilor 1990, Adrian Nastase si-a construit in comuna prahoveana Cornu, pe un teren cumparat in mai multe etape, o vila rezidentiala si o ferma de pasari cu o capacitate de peste 1.500 de capete. In declaratia de avere din 2004, Adrian Nastase a consemnat mostenirea, de catre Dana Nastase, ca urmare a decesului lui Angelo Miculescu, a unei case de vacanta cu o suprafata de 540 mp.

Desi nu se precizeaza locatia acestui imobil, este de presupus ca referirea se face la vila de la Cornu. Mama lui Adrian, Elena Nastase, detine un apartament pe str. Naum Rimniceanu nr. 2, bl. 5, ap. 130 sector 1 Bucuresti. Locuinta a apartinut, la inceputul anilor ’80, lui Adrian Nastase. Apartamentul este evaluat la aproximativ 70.000 de euro. O a doua locuinta a fost obtinuta de Elena Nastase in 1994, dupa ce a revendicat-o in numele unei matuse decedate, Elena Ciolan. Valoarea imobilului este estimata la aproximativ 450.000 de euro.

O alta locuinta a intrat in posesia Elenei Nastase in aprilie 2001, cand aceasta a cumparat, cu 65.000 de dolari un apartament de 130 mp situat intr-un imobil din cartierul Primaverii, str. Jean Baptiste Moliere nr. 10. Vanzatorul apartamentului este Cristian Sindie, patron al clubului bucurestean Flamingo, un personaj din lumea interlopa aflat in relatii de afaceri cu Gheorghe Gheara si Fernando Enciu. Astazi, in imobilul din Moliere nr. 10 figureaza, ca locatari, alaturi de Elena Nastase, Yoav Stern si societatea Comfstill Star SRL. Valoarea apartamentului detinut de mama lui Nastase se ridica la peste 350.000 de euro.

Singura locuinta recunoscuta oficial de Adrian Nastase este apartamentul de 378,89 mp situat in imobilul din Zambaccian nr. 16, a carui valoare de impozitare este de 440.812,49 RON (121.657 euro). Conform lui Sergiu Sechelariu, valoarea constructiei s-a ridicat la 34 miliarde lei, adica aproximativ 850.000 de euro. Cu toate acestea, conform analistilor imobiliari, valoarea unui metru patrat de constructie finisata in acest imobil este de 2.000-2.500 euro. Prin urmare, valoarea reala a apartamentului sotilor Nastase ar fi cuprinsa intre 758.000 si 947.000 de euro.

In acelasi bloc insa, fiul cel mare al lui Nastase, Andrei, detine si el un apartament asemanator la etajul 1, cumparat de la Ion Alexandru Tiriac cu suma de 208.000 euro. Cele doua apartamente valoreaza, pe piata imobiliara, 1,6 milioane de euro. Criticul de arta si scriitorul Petru Romosan declara ca valoarea imobiliara a apartamentului lui Adrian Nastase este cu mult depasita de valoarea obiectelor depozitate in interiorul acestuia.

Conform lui Romosan, valoarea bunurilor (tablouri, mobile, carti, statuete etc.) detinute de Adrian Nastase in apartamentul din Zambaccian se ridica la 4-5 milioane de euro si aceasta in conditiile in care tabloul de Rafael, observat pe unul din peretii apartamentului, este un fals. Altfel, spune Petru Romosan, la aceasta suma ar mai trebui adaugate minimum 60 de milioane de euro.

La toate acestea, se adauga cele trei apartamente mostenite anul trecut de la matusa Tamara, a caror valoare depaseste 400.000 de euro, plus alte doua imobile aflate in curs de mostenire de la matusa Aurelia Zachir, unul in Bucuresti, estimat la 70.000 de euro, si un altul in celebrul hotel din str. Muncii nr. 1 Predeal, estimat la 130.000 de euro.

Economii in banci – 125.300 euro
Adrian Nastase a declarat ca detine opt conturi, la trei banci romanesti, in suma totala de 125.300 euro.

Bijuterii, tablouri, icoane, obiecte de arta decorativa – 284.000 euro
Familia Nastase detine, oficial, timbre romanesti si straine in valoare de 450 de dolari, diverse obiecte din argint – 1.000 dolari, icoane si obiecte de cult 8.340 RON, obiecte de arta decorativa 20.760 RON, pictura moderna si contemporana – 16.062 euro si bijuterii diverse in valoare de 6.300 dolari, bunuri ce totalizeaza 30.823 euro. In plus, detine pictura moderna si contemporana (uleiuri pe panza) in valoare de 18.287 RON (obtinute pana in 1989 ) si 56.629 euro (in perioada 1990-2004), precum si uleiuri pe lemn in valoare de 12.900 RON si 14.700 dolari, ce totalizeaza 77.800 euro. De asemenea, are in proprietate bunuri mostenite de Dana Nastase: bijuterii diverse – mostenire ascendent decedat in 1999; obiecte din argint, icoane, obiecte de cult, tapiserii, obiecte din portelan, ceramica, sticla, lemn, piatra, metal (40.000 euro) – mostenire ascendent decedat in 2003; bijuterii diverse (9.400 euro) – mostenire ascendent decedat in 2003; bunuri sub forma de metale pretioase, monede, obiecte de arta si cult (40.000 euro) – mostenire 2005 (matusa Tamara) si lucrari de pictura si grafica (86.000 euro) – mostenire 2005 (matusa Tamara). Toate aceste bunuri mostenite totalizeaza 175.168 euro.

Terenuri in valoare de 5,85 milioane de euro
In ultima declaratie de avere, din 30 decembrie 2005, Adrian Nastase a consemnat ca detine sapte terenuri, patru fiind cumparate, iar trei mostenite.

Terenul din Cornu – 350.000 euro. Primul dintre terenurile achizitionate este situat in comuna prahoveana Cornu, unde se afla conacul si celebra ferma de pasari a lui Adrian Nastase. Cumparat in perioada 1991-2001, terenul familiei Nastase are o suprafata de 17.700 mp si o valoare de impozitare de 860.000 lei vechi. Valoarea acestuia se ridica la aproximativ 350.000 de euro, metrul patrat de teren fiind de aproximativ 20 de euro. In august 1996, familia Nastase i-a vandut Irinei Miculescu, cumnata Danei Nastase, 3.593 mp teren intravilan in comuna Cornu cu numai 2 milioane lei vechi. Terenul fusese cumparat de sotii Nastase in perioada 1991-1995. De asemenea, Dana Nastase a mostenit, la Cornu, dupa decesul tatalui ei, doua terenuri. Primul, un intravilan in suprafata de 3.600 mp, este evaluat la 54.000 de euro, iar celalalt, de 2.500 mp, valoreaza 50.000 euro.

Terenul din Balotesti – 2,623 milioane euro. Dana Nastase a cumparat, in 1996, de la Roxana Bichel, trei terenuri in suprafata totala de 2,623 hectare in intravilanul comunei Balotesti – Ilfov. Suma oficiala a tranzactiei a fost de 18 milioane lei vechi. Conform lui Aurel Sergiu Marinescu, unchiul din SUA al lui Adrian Nastase, atat vanzarea terenului din Cornu, cat si cumpararea celui din Balotesti au fost facute la acelasi notar, Eugenia Cutaru. Valoarea acestui teren se ridica astazi la 2,623 milioane euro, considerand un pret mediu de 100 euro/mp.

Terenul din Corbeanca – 2,3 milioane euro. Familia Nastase a cumparat, in 1999, de la aceeasi Roxana Bichel, un teren forestier de 2,35 hectare situat in comuna Corbeanca. Pretul tranzactiei a fost de 139.000 de dolari (130.789 euro), de cateva ori mai mic decat pretul pietei. Astazi, terenul valoreaza, conform expertilor imobiliari, aproximativ 2,3 milioane de euro. Terenul, aflat in proprietatea Ocolului Silvic Bucuresti, fusese obtinut de protejatul si partenerul de afaceri al sotilor Nastase in 1996, printr-un schimb cu un teren din Sacele Brasov, afacerea fiind perfectata de secretarul de stat PDSR Marian Ianculescu, in ultimele saptamani ale guvernului Vacaroiu. Terenul dat la schimb de Roxana Bichel, in Sacele, era cu mult mai ieftin decat cel primit la Corbeanca. Tranzactia a fost ulterior contestata de reprezentantii Ministerului Agriculturii, dar instanta brasoveana i-a dat castig de cauza Roxanei Bichel, care a putut apoi sa-i vanda Danei Nastase terenul.

Terenul din Voluntari – 250.000 euro. In comuna Voluntari, Dana Nastase a mostenit de la matusa Tamara un teren de 2.500 mp situat in apropiere de Prisma. Terenul fusese cumparat in 1999 cu 2,5 milioane lei (153,4 euro) si valoreaza 250.000 de euro.

Terenul din Bucuresti – 200.000 de euro. In ultima declaratie de avere, Adrian Nastase a consemnat un teren in Bucuresti, fara a preciza insa ce suprafata ocupa acesta sau unde este situat. Intr-o declaratie anterioara insa, din mai 2005, Nastase a inscris un teren intravilan in Bucuresti cu o suprafata de 700 mp si o valoare de impozitare de 2,34 milioane lei. Dupa toate probabilitatile este vorba despre controversatul teren din str. Zambaccian nr.16. Valoarea acestui teren este de aproximativ 200.000 de euro.

Operatiunile “Termopanul” si “Mostenirea”

Nastase isi justifica cheltuielile mari prin mostenirile de familie. Dupa ce a agonisit o avere importanta, fostul premier este astazi anchetat de procurori.

Semnalata de presa cu mai multi ani in urma, afacerea terenului si cea a blocului din strada Zambaccian nr. 16 au intrat, recent, in atentia procurorilor anticoruptie. Nastase este cercetat de PNA, pentru ca ar fi primit mita sub forma unor bunuri importate din China in valoare de peste 100.000 de dolari si “tamplarie de aluminiu si lemn cu geam termopan” in valoare de 1.200.000 RON, pentru imobilele din Zambaccian si Cornu, de la Irina Jianu, vicepresedinte al societatii Conimpuls SA din Bacau si coordonator al lucrarilor de constructie ale imobilului din Zambaccian. Jianu a fost numita sef al Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), la un an de la demararea constructiei, iar mita ar fi avut scopul obtinerii functiei din fruntea ISC.
Afacerea Zambaccian a inceput in momentul in care Gabriel Bivolaru i-a vandut lui Adrian Nastase, prin cativa interpusi, un teren de 700 mp situat in strada cu acelasi nume. Asadar, in 1996, Gabriel Bivolaru i-a “vandut” lui Elena Sotec, soacra sa, terenul din Zambaccian. La inceputul anului 1998, Elena Sotec a vandut acelasi teren cu 20 de milioane de lei vechi, lui Athena Marianthi Theodoru, mama lui Roxana Bichel – agentul imobiliar si partenerul de afaceri al Danei Nastase. Athena Theodoru a plasat, terenul, Casei de avocatura Nastase, contra sumei de 100 milioane lei vechi (10.000 de euro). In 1999, terenul ajunge, in sfarsit, in posesia lui Adrian Nastase, care il achizitioneaza cu aceeasi suma. Reprezentantul Casei de avocatura Nastase era, la acea data, insasi Roxana Bichel, omul bun la toate. Bichel avea sa fie rasplatita, ulterior, pentru toate aceste servicii, cu importante functii in APAPS, de unde a participat la privatizari strategice, precum SIDEX Galati, ALRO Slatina, Combinatul Siderurgic Resita, BCR, sau in consiliile de administratie de la Neptun Olimp SA, SIDEX si Tarom.

Dupa ce a intrat in posesia terenului a carui valoare de piata era de cel putin zece ori mai mare decat cea de achizitie, Adrian Nastase a demarat lucrarile de constructie pentru imobilul cu patru nivele. Pentru aceasta, s-a asociat cu Sergiu Sechelariu, patronul firmei de constructii Conimpuls SA. Conform declaratiilor acestora, intelegerea initiala prevedea ca, dupa terminarea imobilului, jumatate sa-i revina lui Sechelariu, iar cealalta jumatate lui Adrian Nastase. Intelegerea n-a mai fost insa respectata. Sergiu Sechelariu a devenit, in 2001, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, iar vicepresedinta firmei de constructii, Irina Jianu, a fost numita inspector general la ISC. De mentionat ca, in aceeasi perioada cu ridicarea imobilului din Zambaccian, firma secretarului de stat Sergiu Sechelariu s-a ocupat si de lucrarile de renovare ale unui alt imobil, din str. Cristian Tell nr. 15, trecut in contul lui Nastase, dar aflat, oficial, in proprietatea lui Paul Opris.
Blocul din Zambaccian a fost finalizat in martie 2004, cand situatia proprietarilor era urmatoarea: parterul si etajul 1 erau ale lui Ion Alexandru Tiriac (45,6%), etajul 2 apartinea firmei lui Sergiu Sechelariu, Vertcon SA (34,31%), iar etajul 3 lui Adrian Nastase (20,09%). Un an mai tarziu, Tiriac junior ii vinde cele doua etaje detinute grecului Xenophon Xenakis (parter) si lui Andrei Nastase (etajul 1). Preturile fixate de Tiriac au fost de 169.000 euro, respectiv 208.000 euro. Apartamentul detinut de firma Vertcon a intrat si el in posesia unui alt proprietar, avocatul Marieta Anastasescu, un apropiat al lui Alexandru Bittner, dar si un personaj implicat in mai multe privatizari importante din mandatul Adrian Nastase.

Costul lucrarilor de constructie pentru acest imobil ar fi fost de 34 de miliarde de lei vechi, bani din care Nastase ar fi achitat, conform lui Sechelariu, 29 de miliarde lei, dintre care 24 de miliarde lei anul trecut.

Elena Ciolan deschide seria controversatelor mosteniri
Mama lui Nastase a deschis, in 1994, traditia controversatelor mosteniri tip “matusa” ale familiei Nastase. Cu cativa ani mai devreme, in 1990, Elena Ciolan, matusa, dar si nasa de botez a Elenei Nastase, decedase la varsta de 92 de ani, si din cei cinci nepoti ai acesteia o preferase, prin testament, pe mama lui Adrian Nastase. Matusa Ciolan era sora tatalui Elenei Nastase si, impreuna cu sotul decedat cu mai multi ani in urma, detinuse un imobil nationalizat in anii ’50, pe str. Av. Petre Cretu nr. 60, undeva in apropierea Bisericii Casin si a Arcului de Triumf din centrul Capitalei. Vila, compusa din subsol, parter si etaj, fusese construita pe o suprafata de aproximativ 570 mp. In 1994, Elena Nastase revendica, in instanta, la Judecatoria Sectorului 1, imobilul din str. Av. Petre Cretu si este pusa rapid in posesia acestuia, chiar daca, ulterior, hotararea avea sa fie anulata, provizoriu, doi ani mai tarziu, de catre procurorul general la ordinul lui Ion Iliescu. In 1996, procurorul general Nicolae Cochinescu a declarat recurs in anulare impotriva tututor hotararilor din instanta, favorabile fostilor proprietari, anuland, astfel, si dreptul reconstituit pentru vila din str. Av. Petre Cretu. Ulterior, in 1998, procurorul general Sorin Moisescu a desfiintat recursurile in anulare formulate de predecesorul sau si a repus-o in drepturi pe Elena Nastase, care a intrat definitiv in posesia vilei din cartierul Domenii. Imobilul a fost apoi vandut cu 650 milioane lei vechi, in 1999, Danei Marina Barb, sora lui Adrian Nastase.

Tamara Cernasov si milionul de euro

Scandalul legat de fabuloasa mostenire lasata de matusa Tamara Cernasov si scandalul Zambaccian sunt principalele motive pentru care Adrian Nastase a intrat in colaps politic, el fiind debarcat recent din importantele functii detinute in PSD.

Tamara Cernasov, matusa Danei Nastase, a murit pe 15 aprilie 2005 la varsta de 97 de ani si a lasat familiei Nastase o avere evaluata la aproximativ un million de euro. Mostenirea consta in trei apartamente in blocul M27 de pe bd. Mircea Voda din Bucuresti, un teren in comuna Voluntari si mai multe bijuterii.

Provenienta banilor si a bunurilor lasate mostenire de Tamara Cernasov ridica mari semne de intrebare. E greu de admis ca o fosta profesoara care, conform celor care au cunoscut-o, a avut o viata modesta, era dispusa sa deruleze afaceri imobiliare la peste 85 de ani.

Potrivit documentelor insa, matusa Tamara a intrat in afaceri la 90 de ani. Debutul si l-ar fi facut in noiembrie 1999, cand, cunoscandu-l pe Alexandru Bittner, i-ar fi vandut acestuia bijuterii in valoare de 400.000 de dolari. De ce pastrase ea atatia ani acele bijuterii si preferase pana atunci sa traiasca dintr-o pensie mizera nu se stie. Cert este ca, daca ne luam dupa documente, pe 19 noiembrie 1999, Tamara Cernasov a incasat cei 400.000 de dolari de la Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase, bani pe care, sase zile mai tarziu, i-a depus in contul Danei Nastase, cont deschis la banca Creditanstalt pe 25 noiembrie 1999. Pentru ca povestea sa fie si mai incalcita, banii n-au fost depusi in contul Danei Nastase de matusa Tamara sau de Bittner, ci de un alt apropiat al lui Nastase, Sorin Tesu. Operatiunea a fost sesizata de catre functionarii bancii, la vremea respectiva, dar, dupa o mica ancheta a Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor (ONCSB), s-ar fi ajuns la concluzia ca Alexandru Bittner n-ar fi putut justifica provenienta banilor care au ajuns in contul Danei Nastase. Prin urmare, s-ar fi facut propunerea ca dosarul sa mearga la Parchet, pentru continuarea cercetarilor, s-ar fi supus la vot si dosarul a fost clasat. Recent insa, s-a descoperit ca raportul de investigare cu privire la circuitul acestor bani a disparut din dosar, cel responsabil de aceasta fiind seful Oficiului, Ioan Melinescu. Melinescu a fost, de altfel, un alt apropiat al lui Nastase si a devenit, in 2004, consilier in Cancelaria primului-ministru.

O alta tranzactie suspecta a fost facuta de nonagenara Tamara Cernasov o luna mai tarziu, in decembrie 1999, cand a cumparat un lot de teren de 2.500 mp in comuna Voluntari-Ilfov, cu numai 2,5 milioane de lei vechi, adica 153,4 euro. De ce-i trebuia un lot de pamant in Voluntari nu va putea nimeni sa afle si, de aceea, este de presupus ca batrana habar n-avea despre o asemenea tranzactie. Este iarasi greu de crezut ca, la varsta ei, s-a urcat intr-un autobuz si s-a dus in Voluntari sa negocieze cu proprietarii terenului. Cu toate acestea, conform martorilor, pe 20 decembrie 1999, Tamara Cernasov a cumparat de la un taximetrist, Silviu Podolan, 2.500 mp in comuna ilfoveana. Pretul platit de nonagenara Tamara este si el o alta ciudatenie, pentru ca e absurd sa crezi ca un metru patrat de teren in Voluntari putea fi vandut cu 6 eurocenti.

Afacerile Tamarei Cernasov au continuat. Alexandru Bittner se pare ca ar fi sfatuit-o pe aceasta sa investeasca in imobiliare si, cateva luni mai tarziu, i-ar fi vandut chiar el trei apartamente in Bucuresti. Cum am aratat deja, cele trei apartamente sunt situate in bd. Mircea Voda, blocul M27, etaj 6.

Povestea imaginata de cei ascunsi in spatele batranei Tamara nu se incheie aici. Ea mai reuseste sa dea un adevarat tun imobiliar in 2001 cand, la sfaturile lui Paul Opris, fostul patron al postului de televiziune “Tele7 abc” si un apropiat al lui Adrian Nastase, cumpara, cu numai opt miliarde de lei vechi (307.374 euro, la valoarea din 2001), un imobil cu 26 de camere a carui valoare ajunge azi la doua milioane de euro. Este vorba despre un “conac brancovenesc” situat pe str. Cristian Tell nr. 15 din Capitala. Conform declaratiei lui Paul Opris, in 2002, matusa Tamara s-a decis sa vanda “conacul” si i l-a plasat acestuia cu un asa-zis “profit de un miliard si jumatate lei”. Opris ar fi achizitionat imobilul din Cristian Tell cu 9,5 miliarde lei, adica cu 303.948 de euro, desi presa a avansat o suma de aproape patru ori mai mare, adica de 1,1 milioane euro. Daca l-am crede pe Opris, ar inseamna ca Tamara Cernasov a pierdut la aceasta afacere 4.000 de euro, ceea ce e greu de crezut in conditiile in care, de la an la an, valoarea imobilelor a fost in crestere, iar in septembrie 2001, incepuse deja renovarea vilei. Presupunand insa ca lucrurile au stat asa, mai ramane fara raspuns intrebarea: de unde a avut matusa Tamara cei 300.000 de euro ca sa cumpere conacul brancovenesc? Daca, asa cum a declarat Bittner, ea s-ar fi speriat cand a primit cei 400.000 de euro pe bijuterii, intrebandu-se ce ar putea face cu atata banet, si a fost sfatuita sa-i investeasca in cele trei apartamente din bd. Mircea Voda, atunci de unde au aparut inca 300.000 de euro in posesia matusii Tamara? Sa-i fi vandut Bittner apartamentele cu doar 100.000 de euro? Greu de admis. Mai mult chiar, conform martorilor din Cristian Tell, reamenajarea vilei, facuta de firma lui Sergiu Sechelariu, aceeasi care a construit si blocul din Zambaccian, a fost urmarita indeaproape de catre Adrian si Dana Nastase, ei fiind vazuti vizitand locuinta in mai multe randuri, in perioada 2001-2004. Desi a negat ca ar fi proprietarul conacului brancovenesc, Adrian Nastase are o problema si aici, deoarece toate itele afacerii conduc spre el. Oricum, tranzactia din Cristian Tell pare cea mai suspecta dintre toate, miza fiind aici de doua milioane de euro. Cazul se afla deja in atentia PNA si e de asteptat ca afacerea sa fie clarificata.

Aurelia Zachir si ultima mostenire
Aurelia Zachir este cea de-a treia “matusa” din imperiul imobiliar al lui Adrian Nastase. Ea este sora bunicii Irinei Miculescu, soacra lui Adrian Nastase. Din pacate insa, aceasta matusa a decedat pe 17 martie 2006, la venerabila varsta de 95 de ani, intr-un moment destul de neprielnic pentru Adrian Nastase, in conditiile in care scandalul generat de mostenirea lasata de cealalta matusa, Tamara Cernasov, era in plina desfasurare. Fosta profesoara, ca si matusa Tamara, Aurelia Zachir a locuit, la fel de modest, intr-un apartament cu trei camere situat in str. Aleea Bucsenesti nr. 8 din Drumul Taberei. Ea era vizitata, uneori, de Dana Nastase si de Irina Miculescu si ultimele luni de viata si le-a petrecut la resedinta familiei Nastase de la Cornu. A trait dintr-o pensie de aproximativ patru milioane de lei si, stranie coincidenta, s-a apucat de afaceri imobiliare dupa varsta de 90 de ani. Astfel, la inceputul anilor 2000, Aurelia Zachir a cumparat un apartament intr-o vila din Predeal, apartament evaluat la aproximativ 130.000 de euro. Imobilul fusese construit pe un teren concesionat de Roxana Bichel, unul dintre oamenii de casa ai familiei Dana si Adrian Nastase. Cu exceptia celor doua apartamente evaluate la aproximativ 200.000 de euro, mostenirea lasata de Aurelia Zachir n-a fost inca pe deplin clarificata.

Controversata vila de lux din Predeal
In contul lui Adrian Nastase a fost trecuta si o controversata vila de lux cu mai multe apartamente, situata pe strada Muncii nr. 1 din Predeal. Desi autoritatile au fost sesizate in mai multe randuri, pentru a clarifica statutul acestui imobil, precum si care sunt proprietarii reali ai apartamentelor din acesta, nici pana astazi situatia n-a fost clarificata. Istoria imobilului din Predeal spune destul de multe despre proprietarul real al acestuia. Toate indiciile duc spre Adrian Nastase, desi el n-a recunoscut niciodata vreo implicare in aceasta afacere. In primul rand, toti cei implicati sunt prieteni, rude sau subordonati pe linie de partid. Astfel, terenul pe care s-a construit vila a fost concesionat, in 1995, de Roxana Bichel, samsarul imobiliar al familiei Nastase, impreuna cu Dana Marina Barb, sora lui Adrian. Constructia vilei a inceput in anul 2000 si lucrarea a fost facuta de firma Edilconst SRL, firma printre actionarii careia se afla si liderul de atunci al PSD Campina, Radu Florea. Vila a fost finalizata in 2002, si, conform informatiilor aparute deja in presa, proprietarii apartamentelor de aici ar fi Dana Marina Barb, Roxana Bichel (fost consilier al lui Ovidiu Musetescu, dar si secretar de stat la APAPS), Ristea Priboi, Daciana Octavia Sarbu (fiica fostului ministru al agriculturii Ilie Sarbu), Mircea Ruianu (apropiat si partener de afaceri al lui Alexandru Bittner) si Aurelia Zachir (matusa Danei Nastase, decedata pe 17 martie a.c.). Pana in prezent, trei dintre aceste persoane au negat ca ar fi proprietarii apartamentelor din vila de la Predeal: Ristea Priboi, Daciana Sarbu si Roxana Bichel. Imobilul din Predeal este evaluat la aproximativ un milion de euro.

Cumnata lui Nastase, sefa la TAROM

Rodica Miculescu, cumnata lui Adrian Nastase, s-a aflat vreme de cativa ani (2001-2003) in fruntea companiei Tarom ca director adjunct, iar apoi ca director general (2003-2005) al companiei aeriene. Numirea ei in aceste functii a fost extrem de controversata, atat ca urmare a pierderilor consemnate de Tarom sub mandatul acesteia, cat si a felului in care a inteles sa se agate de functie prin orice mijloace. Demisa in ianuarie 2005, Rodica Odobescu (fosta Miculescu) a intrat intr-un concediu medical prelungit de 198 de zile lucratoare si nu s-a facut bine decat dupa ce o instanta a repus-o in functie. In aceeasi zi, insa, ea a fost demisa din nou de catre ministrul Gheorghe Dobre si pusa la dispozitia conducerii. Bolile consemnate in cele 14 certificate ale cumnatei ex-premierului Nastase, de la cardiopatie ischemica la TBC, daca nu erau inventate, erau suficiente pentru o pensionare pe caz de boala.

In vremea in care era director adjunct la Tarom, Rodica Miculescu a fost implicata in celebrul scandal EDF Asro legat de magazinele duty-free din incinta aeroportului, fiind acuzata de presiuni pentru indepartarea societatii Sky Services din afacerea duty-free. Pe 16 noiembrie 2002, in cotidianul german “Die Welt” a aparut un material referitor la afacerea magazinelor duty-free si la spagile care ar fi fost cerute de catre un reprezentant al guvernului roman pentru continuarea acestei afaceri pe Aeroportul Otopeni.

In declaratia lui Rick Weil, patronul firmei EDF, preluata si de “Financial Times” si “Los Angeles Times” se afirma ca seful de cabinet al lui Adrian Nastase, Sorin Tesu, i-ar fi cerut acestuia 2,5 milioane de dolari pentru a putea sa-si continue nestingherit activitatea din incinta aeroportului. “In 2001, potrivit lui Rick Weil, proprietarul EDF, seful staff-ului lui Nastase a cerut 2,5 milioane de dolari mita pentru a pastra acordul in vigoare. Weil a spus ca a refuzat mita. Nastase a negat acuzatiile”, se consemna in “Financial Times”.

Weil a reprodus in presa straina replica pe care ar fi primit-o de la Sorin Tesu, in timpul unei intalniri de la Hotelul Hilton din Capitala: “Acum, eu nu pot sa spun cu exactitate daca primul-ministru este seful meu, insa seful meu mi-a cerut sa vin aici si, atata vreme cat eu primesc 2,5 milioane de dolari, vom considera ca va putem permite sa va continuati activitatea”. Cum se stie, in septembrie 2002, activitatea de duty-free a fost blocata, printr-o ordonanta de urgenta, pentru o lunga perioada. Ulterior, EDF, prin societatea Appleton & Associates, a chemat statul roman in instanta la Centrul International pentru Reglementarea Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala.

Mosteniri de familie
– Matusa sotiei
Tamara Cernasov a lasat familiei Nastase o mostenire evaluata la aproximativ un milion de euro, constand in trei imobile, un teren si bijuterii
– Matusa mamei
Elena Ciolan a lasat Elenei Nastase, mama ex-premierului roman, drept mostenire un imobil in cartierul Domenii.
– Matusa soacrei
Mostenirea lasata de Aurelia Zachir, matusa soacrei lui Adrian Nastase, este in curs de clarificare. Pana in prezent au fost identificate doua apartamente in valoare de aproximativ 200.000 de euro.

Firme de familie

Firmele in care s-au implicat direct, de-a lungul anilor, rudele apropiate ale lui Adrian Nastase sunt numeroase. Ele nu reprezinta insa un reper pentru afacerile derulate de acesta, deoarece, la vedere, nu au adus prea mari beneficii familiei.

Dana Marina Barb, sora fostului premier, a avut, de departe, cel mai mare succes in afaceri, infiintand nu mai putin de opt firme intr-o perioada in care si-a schimbat de trei ori domiciliul, trecand pe la urmatoarele adrese din Bucuresti: str. Aurel Vlaicu nr. 147, bl. 20, sc. A, ap. 25, str. George Calinescu nr. 24, bl. 20B, sc. A, ap. 11 si bd. Decebal nr. 2, bl. H3, sc. 2, et. 3, ap. 43.. Pana in 2001, Dana Barb a detinut si functia de director general al filialei din Romania a cabinetului de avocatura “Hertzfeld & Rubin”. Timp de cativa ani, mai tarziu, a fost membru in Consiliul de administratie al SIF Muntenia.

Rodica Miculescu, cumnata fostului premier, a participat la infiintarea a trei firme: M.B.M. General Consulting SRL, MIGBA Eximp SA, Amingo SRL.
Petru Romosan, critic de arta, estimeaza valoarea obiectelor din Zambaccian la 4 – 5 milioane de euro

“Dupa imaginile transmise din apartamentul lui Nastase, de posturile de televiziune, s-a putut observa ca el nu are competente speciale in zona artei, ci a cumparat doar in functie de valoarea obiectelor. E o relatie financiara cu aceste obiecte, oarecum morbida, deoarece adevaratii colectionari isi fac colectii urmand o idee, si nu o ingramadire de cecuri sau bancnote. La el nu se vede nici un fir rosu al colectiei, cu exceptia celui reprezentat de bani. Estimarile date de mine in viteza, imediat dupa ce am vazut la televizor interiorul apartamentului din Zambaccian, au fost de aproximativ 4-5 milioane de euro. Sunt estimari de tip ansamblu, pentru o eventuala licitatie, care, evident, pot duce la rezultate diferite dupa organizarea unei astfel licitatii. Am tinut cont, in aceasta evaluare, de relatia dintre cantitatea de tablouri, mobile, obiecte decorative si sculpturi, de calitatea finisajelor si a materialelor folosite in apartament, incepand de la lemnul pentru biblioteca si sfarsind cu luminatoarele, fara a include aici si valoarea imobiliara a apartamentului.

Ce-am vazut in imaginile filmate este, fara indoiala, doar o mica parte din averea lui Nastase, dupa cum spun toti cei care i-au vandut, de-a lungul anilor, diverse obiecte de arta. Vechea teorie cu “Nastase patru case” are legatura cu colectia acestuia, este nevoia sa de a adaposti tablourile care sunt mai scumpe decat casele in care sunt expuse. Spre exemplu, alaturi de tablouri, am putut observa si o colectie foarte valoroasa de obiecte orientale chinezesti, japoneze, coreene, cambodgiene sau indiene.

In ultimii 15 ani, el a fost principalul cumparator de carti vechi, tablouri, harti vechi, mobila veche, de pe piata romaneasca, asta o stiu toti profesionistii din Bucuresti.

Estimarile date de mine sunt insa depasite, daca opiniile celor care au fost in apartamentul din Zambaccian vor fi confirmate de experti. Astfel, conform acestor opinii, in apartamentul lui Nastase ar fi fost vazut un Rafael autentic, opera care nu se mai gaseste pe piata mondiala si a carei valoare se ridica la 60-80 de milioane de euro. Acest tablou nu poate fi cumparat decat de marile muzee ale lumii sau de Bill Gates. Interesant este faptul ca, in Bucuresti, a existat, la un moment dat, un Rafael care astazi a disparut. De asemenea, ar mai fi de semnalat si un tablou valoros de Frans Francken.

Se ridica totusi doua mari probleme. Prima dintre ele se refera la faptul ca sunt foarte multe obiecte de arta care s-au vandut fortat, in conditii neclare, provenind de la marile familii evreiesti, in anii 1940-1944, si de la vechile familii boieresti in perioada 1948-1960, cand oamenii au fost expropriati de catre comunisti. Aparitia unei piese din aceste colectii, in casa unui actual demnitar, nu este deloc exclusa. Pe de alta parte, exista liste cu obiecte furate in dosarele diferitelor politii din Europa, obiecte care se confisca daca se descopera si se dovedesc a fi in proprietatea unui astfel de demnitar. In cazul lui Adrian Nastase, am aflat ca politia confrunta azi imaginile obiectelor din apartamentul din Zambaccian cu imaginile din arhiva de obiecte furate din diferite colectii in ultimii 15 ani”.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.19, aprilie 2006