Tema „izolării totale, în plan extern” a preşedintelui Traian Băsescu a fost reluată azi, la televiziunea lui Voiculescu, printr-o nouă „mărturie”. Rolul papagalului de serviciu a fost preluat, de la Guşă, de către Harnagea. Cătălin Harnagea.
Mesajul anti-Băsescu, adus de rusofilul Guşă pe „cotorul” de la Moscova este, astfel, întărit prin ultimele „învăţături” sosite tocmai de la Washington printr-un cetăţean din preajma lui Patriciu.
Deşi atât Guşă cât şi Harnagea pretind a fi fost, în acelaşi scop, la Washington, cei doi nu s-au „călcat pe picioare” şi au avut grijă să susţină amândoi aceeaşi predică. De asemenea, deşi vizita lui Harnagea în SUA a fost făcută înaintea vizitei lui Guşă la Moscova, cel dintâi a aşteptat, politicos, cu bonul de ordine la brăcinar, să-i vină rândul să sufle în ventilatorul Antena 3.
Două vorbe despre cetăţeanul Harnagea…
Înainte de a-i prezenta „învăţăturile”, să spunem câteva cuvinte despre personaj (foto dreapta, deghizat). Fost ziarist, fost subordonat al lui PM Băcanu, iar apoi al lui Ciorbea, Harnagea devine consilier prezidenţial al lui Emil Constantinescu iar în 1997 este numit şef al SIE, post în care rămâne până la începutul anului 2001. Participă intens la campania anti-PSD din 2000, inclusiv cu documente scoase – nu se ştie de cine – din SIE şi plasate pe „piaţă”.
(Autodenunţ: Un astfel de document a ajuns şi la mine prin 2000, pe când eram la Evenimentul Zilei, documentul fiind oferit „în barter”, adică în schimbul…nepublicării unei dezvăluiri despre generalul Constantin Rotaru, prim-adjunctul SIE. Samsarul care a coordonat afacerea a fost, evident, Cornel Nistorescu, cel care era atunci extrem de interesat să-l protejeze pe prim-adjunctul amicului său Harnagea. Documentul primit la schimb îl viza pe…Dan Voiculescu şi relaţia Crescent-Dunărea. El a fost, dealtfel, publicat de mine ulterior. Harnagea i-a mai servit, însă, şi pe alţii, cum aveam să aflu ulterior, cu aceeaşi mărinimie...)
Este, de aceea, extrem de credibilă afirmaţia lansată de Ioan Talpeş, conform căreia dosarul lăsat de el la SIE, în 1997, referitor la Petromidia şi „creanţa Libia”, avea să rămână ascuns. Ulterior, după ieşirea din SIE, în Rompetrolul lui Patriciu avea să apară însă chiar Harnagea, la braţ cu Dorin Marian.
Intrarea în afaceri a celor doi sforari ai administraţiei Constantinescu s-a făcut în tandem, ei înfiinţând împreună câteva societăţi care aveau să-i procopsească. Au ieşit, ulterior, din relaţia văzută cu Patriciu, dar au ţinut mereu aproape de miliardar.
Harnagea s-a evidenţiat însă prin celebra snoavă lansată de Băcanu, fostul lui şef, conform căreia Sorin Ovidiu Vîntu ar fi pus la cale asasinarea acestuia. Fostul şef al SIE urma să fie asasinat, chipurile, cu un scuter, de un individ pe nume Mailat, căruia i s-ar fi oferit pentru operaţiune 70.000 de dolari. Din motive necunoscute însă, atentatul nu a mai avut loc. S-a râs mult la vremea respectivă pe această temă, dar Harnagea a căpătat astfel notorietate.
Acesta poate fi motivul pentru care, cu câteva săptămâni în urmă Cătălin Harnagea a făcut o vizită privată, în calitatea lui de cetăţean român, în SUA şi, în aceeaşi calitate, dublată de nostalgiile din SIE, s-a întâlnit cu doi dintre foştii directori ai CIA, Porter Goss (2004-2006, foto stânga) şi Geoge Tenet (1997-2004, foto dreapta).
S-a mai întâlnit el şi cu alţii, pe drum, dar asta ţine de o altă postare. Întâlnirea a stat, de fapt, sub semnul Stratfor, o agenţie de intelligence…ca oricare alta.
Învăţăturile Stratfor şi ale foştilor directori CIA către Băsescu, transmise prin medium-ul Cătălin
Ce a fost mandatat să afle Harnagea? Că Traian Băsescu, secondat, pe alocuri, de Mircea Geoană, i-a sâcâit atât de tare pe americani cu dorinţa lui de a vizita SUA că a fost nevoie de intervenţia hotărâtă a ambasadorului Gitenstein pentru a tranşa chestiunea: nici o vizită în anul electoral! Intervenţiile lui Băsescu s-ar fi făcut pe anumite canale speciale, altele decât cele diplomatice, folosite de obicei pentru probleme de siguranţă naţională.
„Bucureştiul a primit din primăvară un răspuns foarte clar, că anul acesta nici unul dintre candidaţi nu că nu este primit, dar nu este indicat să se întâlnească cu primii trei oameni din statul american, cu preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul de stat şi asta nu fiindcă America sau Statele Unite nu priveşte România ca un partener extrem de apropiat şi un partener strategic şi important.
Semnalele au fost date, dar se pare că aici n-au fost înţelese cum trebuiau şi s-au făcut presiuni şi pe alte canale, nu pe cele normale, diplomatice. Canale speciale, intrând pe canale care ţin de conlucrarea unor instituţii româneşti cu instituţii din Statele Unite, pe partea de siguranţă naţională. Nu e vorba de SIE, sau de un alt serviciu, e vorba de canale care sunt deschise, în general şi pentru asemenea mesaje, nu este obligatoriu să le foloseşti doar pentru mesaje care ţin de partea operativă comună… Vorbim de canale care sunt în cadrul unor instituţii ale statului din România, care au fost folosite pentru a cere şi a încerca să rezolve o problemă care era deja rezolvată de la început…
N-au fost presiuni într-un sens… nenormal, au fost nişte întrebări dar care au venit foarte des. Şi anume: poate preşedintele să viziteze Statele Unite? am putea să rezolvăm anumite întâlniri? şamd. Lucruri care se fac, v-am spus, pe canalele respective speciale se fac, se pun asemenea întrebări. Ceea ce a deranjat foarte tare este că aceste semnale au fost după ce s-au dat răspunsurile extrem de tranşante, au existat în continuare.
Tranşarea de către ambasadorul american a acestei probleme, aici, la Bucureşti, a fost exact rezultatul acestor intervenţii, să le spun, dese şi destul de vehemente.
Din trei candidaţi, doi au făcut presiuni, dar se pare că al doilea a înţeles şi probabil că va avea întâlniri dar la un nivel care se permite în acest moment. E vorba de Mircea Geoană. Domnul Antonescu, după câte ştiu, nu are de gând să facă vizite foarte lungi. Nu cred că se va duce în Statele Unite fiindcă în primul rând şi probabil, rezultatul alegerilor va ţine de impresia creată în ţară”.
Nu ştiu cât de reală este povestea spusă de Harnagea, dar îmi amintesc faptul că în campania electorală din 2000 Dorin Marian a folosit o întreagă reţea de astfel de „canale” pentru a răspândi, în interes electoral, în SUA, dosarul de căpitan de securitate al unui politician român apropiat atunci de Ion Iliescu şi aflat, azi, culmea!, în aceeaşi vecinătate mărinimoasă a lui Patriciu.
S-a încercat atunci compromiterea politicianului, dar „canalele” au ripostat mai vehement decât Gitenstein, iar Dorin Marian (foto dreapta– în spatele blondei-alături de Patriciu – centru- şi Omar Hayssam – cu bluza verde; instantaneul a fost surprins într-un bazar din…Sudan) s-a întors apoi la Bucureşti cu coada între picioare. Politicianul vizat a aflat, atunci, ce i se pregătise şi mare mi-a fost mirarea când, peste ani, l-am văzut în aceeaşi barcă alături de şmecheraşul detractor.
Ca să fie în ton cu „fratele” său Guşă, Harnagea a mai dat un semnal: Guşă are dreptate cu Moscova lui!
Contează foarte mult (o relaţie foarte bună cu Moscova), mai ales că în acest moment Washingtonul este extrem de interesat ca să aibă o relaţie bună şi de lungă durată cu Moscova, iar ceea ce ar putea crea şi ar putea face România, ar putea să fie un suport pentru noua operă pe care o creează cei de la Washington, în privinţa relaţiei cu Moscova şi în privinţa unor ţări din Orientul Apropiat.
Semnalul nu este însă pentru Traian Băsescu, scos din cărţi dacă ne-am lua după tonomatele lui Patriciu, Voiculescu sau Vîntu, ci pentru Crin, Mircea, sau Sorin.
„Tot ce se întâmplă în jurul nostru în aceste zile, inclusiv renunţarea scutului antirachetă în Polonia şi Cehia şi întreaga politică pe care americanii o fac acum cu Moscova ţine foarte mult şi de viitorul începând din noiembrie sau decembrie care se va schimba sau nu în Bucureşti„.
De ce fapte mai este acuzat Băsescu, de către detectivii lui Harnagea de la Stratfor? Ei bine, este acuzat că nu ştie să comunice şi că, atunci când totuşi o face, te sperie. Un exemplu în acest sens este „comunicarea” din zilele ultimului conflict sângeros de la Chişinău: Băsescu ar fi cerut intervenţia militară străină împotriva comuniştilor lui Voronin.
„Şeful statului nu întotdeauna a ştiut să comunice ceea ce ar fi trebuit, ceea ce se aştepta de la el. Un singur exemplu mi-au dat cei de la Stratfor, care pentru mine a fost extrem de interesant, şi anume ştiau, şi aici au făcut comparaţie, ştiau declaraţia preşedintelui, dacă o mai ţineţi minte în momentul conflictului de la Chişinău. Şi a fost o declaraţie care cred că s-a comentat de dl Stan la Antena 3, care a trecut puţin neobservată, că declarativ preşedintele, practic, a susţinut o intervenţie armată în Moldova. Asemenea intervenţii, ca mesaj, nu sunt normale”.
UPDATE: Cristian Diaconescu e inteligent, deci Harnagea minte
Cătălin Harnagea, din graba de a executa întocmai şi la timp ordinul patronului său, îl contrazice chiar şi pe Cristian Diaconescu, ministrul român de externe. Când spune că „partea română” a fost avertizată încă „din primăvară”, de către americani, cu privire la interdicţia aplicată „candidaţilor” români la preşedinţie de a vizita Washingtonul, la vârf, el intra în contradicţie cu ministrul Diaconescu. Asta pentru că, pe 15 iunie a.c., la emisiunea Zig-Zag, Cristian Diaconescu s-a arătat optimist cu privire la posibila vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Washington.
Iată cum a fost consemnată, atunci, de Ziare.com, acestă declaraţie:
„In privinta unei eventuale vizite a presedintelui Traian Basescu la Washington, Diaconescu s-a aratat optimist. „Speranta noastra este ca va avea loc. Vreau sa va spun ca la trei zile dupa ce m-am intors de la Washington, SUA, Departamentul de Stat ne-a anuntat in legatura cu noul ambasador. Sigur am tinut discret acest lucru, pana cand se face comunicarea din partea Departamentului de Stat, dar vreau sa va spun ca noi, inaintea altor state cu traditie in spatiul euro-atlantic, am primit acest semnal”,a mai spus Diaconescu.
Acesta a mai explicat ca intentia pentru vizita presedintelui Basescu fusese anuntata de mai multa vreme iar ministrul roman de Externe a avut la Washington o misiune mult mai complexa.
„Am dorit sa vedem nivelul de acceptabilitate in acest moment, nu numai in legatura cu vizita presedintelui, in legatura cu proiectele americane la Marea Neagra, in legatura cu coridoarele energetice, in legatura cu parteneriatul strategic intre Romania si SUA. A fost o chestiune de tatonare. Era o noua administratie si doream sa stim cum stam in relatia cu aceasta noua administratie”, a declarat Diaconescu.
Declaraţia lui Diaconescu a fost făcută după întâlnirea pe care a avut-o cu Hilary Clinton, şeful Departamentului de Stat (foto).
Dacă „semnalul” primit de ministru a fost dătător de „speranţă”, atunci la ce se referă Harnagea? Să ştie mai bine băieţii lui Friedman, din Stratfor, ce a discutat H. Clinton cu Diaconescu? Mă îndoiesc. Opinia mea e că papagalul de serviciu pe ventilatorul A3, Cătălin, bate câmpii. Diaconescu este suficient de inteligent ca să interpreteze corect un semnal, atunci când îl primeşte.
Concluzia, provizorie, evident, este că Patriciu joacă tare. La fel ca şi Voiculescu. Ei nici nu prea mai au alternative. Dacă iese Băsescu, ei…intră. Fiecare cu gaşca lui, dar în celule separate.
PS: Intr-o viitoare postare voi prezenta pe larg culisele şi elementele „barter”-ului încheiat între Nistorescu (directorul EvZ) şi Harnagea (directorul SIE), în prima jumătate a lui 2000.
Voi prezenta atât textul despre generalul SIE Constantin Rotaru, blocat prin intervenţia directă din partea lui Harnagea, cât şi documentul primit la schimb de la SIE, via Nistorescu, şi care muta accentul de pe Costantin Rotaru pe Dan Voiculescu. „Evenimentul Zilei”, la acea dată era angajat politic de partea Convenţiei Democrate şi a lui Emil Constantinescu, la ordinele căruia declanşase, de fapt, operaţiunea „Deschideţi Dosarul ICE DUNĂREA”.