Categorie: 
Modelul aplicat de Ion Iliescu în timpul mineriadelor din 1990-1991 a fost aplicat cu succes, mai încolo, în interes personal, de către politrucii crescuţi în acelaşi spirit al mafiei roşii. Geoană a preluat şi el învăţăturile lui Ilici şi le-a adaptat cerinţelor impuse de soacră-sa, adevăratul lui şef în anii aceia.
Familia lui Mircea Geoană a colecţionat de-a lungul anilor mai multe vile, cinci fiind trecute pe numele sau în posesia celebrei soacre, Margareta Costea (foto dreapta), o bătrână infractoare dacă ne-am lua după certificatul de revoluţionar pe care şi l-a procurat prin falsuri şi minciună. Conform unui material apărut în presa anilor ’90 (Adevărul), Mircea Geoană însuşi s-a implicat în urmă cu 15 ani, alături de nevastă-sa şi de cumnatul Ionuţ, într-o operaţiune de tip mafiot prin care au încercat să ocupe locuinţa familiei Rozolea din str. Jean Monnet nr 55, vis a vis de o altă vilă pe care soacra revoluţionară avea s-o ocupe, tot ilegal, şapte ani mai încolo.
Materialul de mai jos a fost postat, recent, de Marius Drăghici, pe un site cunoscut. L-am preluat aici pentru a arăta ce înseamnă să fii violent atunci când, doar aşa, tu şi neamurile tale cu cefe roşii aveţi ceva de câştigat. Reamintesc aici că Mircea Geoană este fiul celebrului general Geoană, bun amic al altui general roşu, kgb-istul Nicolae Militaru. (Dan Badea)
Asociaţia Academică de Administraţie Publică “EUROPA” îi solicită domnului Dan Mircea Geoană să-şi explice public faptele reprobabile comise atunci când a încercat să ocupe abuziv o vilă din Cartierul Primăverii şi a terorizat o întreagă familie pentru a-şi atinge abjectul obiectiv.
În 1994, domnul Mircea Geoană a obţinut o repartiţie falsă în Cartierul Primăverii pentru o casă aflată lângă cea a soacrei sale, doamna Margareta Costea. Învăţat cu ascensiunea rapidă pe scara socială, Dan Mircea Geoană , fiind la acea dată secretar de stat în Ministerul de Externe şi purtător de cuvânt al instituţiei, s-a gândit că este cazul să îşi facă rost şi de o vilă, bineînţeles, în Cartierul Primăverii. Şi-a pus relaţiile în mişcare şi a aflat că pe str. Jean Monnet (fosta Bordei) nr. 55 ar fi liberă în acel moment o vilişoară pe care proprietarii de drept urmau să o ocupe în curând. Geoană a obţinut în fals repartizarea locuinţei printr-o hârtie de la ICRAL Herăstrău.
Locuinţa dorită de soţii Mihaela şi Mircea Geoană era pe aceeaşi stradă unde se afla la nr. 69 şi vila obţinută în 1991 de Margareta Costea printr-o repartiţie similară şi care fusese locuită anterior de premierul comunist Constantin Dăscălescu. Soacra lui Geoană era şi beneficiara unui certificat de LUPTĂTOR RĂNIT ÎN REVOLUŢIE, obţinut după ce-şi fabricase un dosar de revoluţionar, încălcând grav legea penală. Doamna Costea obţinuse tot ilegal vila de la nr. 69, pentru că deţinea şi o proprietate în str. Brâncuţei.
Locuinţa vizată de soţii Geoană aparţinea în fapt familiei Gheorghe Rozolea. Casa, construită de părinţii lui Gheorghe Rozolea, a fost confiscată abuziv de autorităţile comuniste în 1952, iar foştii proprietari au fost expropriaţi abia prin decretul nr. 535/1970, care prevedea asigurarea de locuinţe “corespunzătoare” funcţionarilor de partid şi de stat, de fapt, împroprietărirea mahărilor comunişti cu vile şi alte acareturi.
După 1989, familia Rozolea a dorit aşadar, aşa cum era şi normal, să-şi redobândească locuinţa, reuşind acest lucru prin Hotărârea nr. 365/1 iulie 1994 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a IV-a Civilă în Dosarul nr. 1270/1994. Totuşi, prin manevre obscure, Dan Mircea Geoană a reuşit să obţină de la ICRAL Herăstrău o adresă de repartizare a locuinţei pe numele soţiei sale, doamna Mihaela Geoană. Repartiţia ICRAL era ilegală, deoarece proprietarul de drept sesizase forurile competente că imobilul din str. Jean Monnet (Bordei) nr. 55 se afla în litigiu şi deci nu putea să facă obiectul unui contract de închiriere. Mai mult, la acea dată soţii Geoană aveau deja o locuinţă în str. Dr. Felix nr. 101.
Fără nici o acoperire legală, SC Herăstrău Nord S.A. (fostul ICRAL), printr-un anume domn Şomănescu, emite două contracte de închiriere, primul pentru o cameră şi un hol (la data de 25 aprilie 1994, contractul de închiriere nr. 60652) şi al doilea PENTRU TOATĂ CASA (la 15 iulie), având-o ca titular de contract pe Mihaela Geoană. Extinderea spaţiului a fost aprobată, pentru că doamna Geoană a cerut spaţiu şi pentru firma domniei sale “NORDIC TRADE SRL”, deşi imobilul nu mai putea fi închiriat de ICRAL.
În seara zilei de 4 iulie (ora 20.30), soţii Geoană s-au prezentat la adresa amintită, prezentând un aşa-zis contract de subînchiriere a unei camere din respectivul imobil. Pe un ton agresiv, cei doi soţi îi cer socoteală domnului Rozolea privind prezenţa sa în imobil. După ce li se explică situaţia şi li se arată hotărârea Tribunalului, doamna Geoană exhibează un aşa-zis contract de subînchiriere cu fostul chiriaş, pentru o cameră de la etaj. Demonstrându-li-se că este un act fără valoare, după discuţii îndelungate, familia Geoană pleacă, declarând “CINE ARE DREPTATE DUPĂ LEGE, ACELA SĂ OCUPE CASA”.
Peste câteva zile, în urma unei sesizări a domnului Mircea Geoană, doi ofiţeri de poliţie şi o reprezentantă a ICRAL Herăstrău se prezintă la proprietarul de drept pentru a face cercetări asupra statutului imobilului. Cu această ocazie, s-a constatat legalitatea deţinerii imobilului de către domnul Rozolea şi părea că “diplomatul” Geoană s-a lăsat păgubaş.
Acalmia s-a întrerupt în ziua de 13 august. O întâmplare fericită a făcut ca domnul Rozolea să se înapoieze în jurul orei 12.30. a observat în faţa casei două echipaje de poliţie. Uşa fusese forţată şi un număr de persoane pătrunseseră în vilă. Soţii Geoană erau însoţiţi de fratele Mihaelei Geoană, domnul Ionuţ Costea, şi de câţiva poliţişti şi indivizi în civil. Se schimbau deja yalele şi se făcea un proces verbal al obiectelor evacuate din imobil.
Domnul Rozolea nu putea asista impasibil la această violare de domiciliu şi a protestat cu vehemenţă, cerându-le să părăsească locuinţa sa. Au revenit acasă soţia şi copilul proprietarului, fiind chemate şi alte rude ale asediatului. Invadatorii Geoană erau sprijiniţi de agenţii de poliţie, care închiseseră circulaţia pe stradă la ambele capete, pregătind scoaterea din casă a proprietarilor de drept. Membrii familiei Rozolea, copleşiţi de numărul intruşilor, erau împinşi centimentru cu centimetru. Poliţiştii au asistat pasiv la agresarea proprietarului şi a minorului Mircea Rozolea de către Mircea Geoană & Co. Cumnatul proprietarului, domnul Dan Bărbuleasa, a fost bătut măr şi a fost rănit la cap (plagă tăiată la frunte) de către Ionuţ Costea (foto stânga, obsedat, cum se vede, de locuinţe), cel care avea să devină, ulterior, secretar de stat la Ministerul Finanţelor şi preşedinte de bancă. Victima a ajuns la IML, obţinând un certificat care atestă agresiunea.
Mihaela Geoană a scos din geantă un spray paralizant, pe care l-a oferit poliţiştilor pentru a imobiliza familia Rozolea. Punctul culminant l-a reprezentat ridicarea lui Gheorghe Rozolea de către poliţiştii de la Secţia 1. La sediul poliţiei a fost ameninţat de către locţiitorul comandantului şi de Mihaela Geoană. Proprietarul casei a fost eliberat după o oră şi jumătate, dar agresorii nu i-au cerut măcar scuze.
Speriat de interesul manifestat de jurnaliştii martori la faptele comise de familia Geoană (agresarea unui copil, vătămarea corporală a proprietarilor, violarea de domiciliu, traficul de influenţa), vizat de plângerile penale formulate de victimele sale, domnul Dan Mircea Geoană a rugat ziarele “ROMÂNIA LIBERĂ”, “ADEVĂRUL”, “EVENIMENTUL ZILEI” să nu publice nimic despre isprăvile sale, promiţând totodată că nu va mai avea nici o pretenţie. Vila din str. Jean Monnet nr. 55 scăpase lăcomiei imobiliare a clanului GEOANĂ-COSTEA.