trecut:

"În viziunea redactorilor de la secţia română a Europei Libere, corespundeau definiţiei de "disident" următorii ce­tă­ţeni: P. Alexandrescu, Gabriel Andreescu, Dan Badea,(...), Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Geo Bogza, Mihai Botez, (...), Liviu Cangeopol, Alexandru Călinescu, (...), Mariana Celac-Botez, Doina Cornea, Mihai Creangă, (...), Dan Deşliu, Mircea Dinescu, (...) Radu Filipescu, (...), Mircea Iorgulescu, Dumitru Iuga, (...) Dumitru Mazilu, Corneliu Mănescu, (...) Aurel Dragoş Munteanu, (...) Vasile Paraschiv, Constantin Pârvulescu, Dan Petrescu, Andrei Pleşu (...)" Citeşte mai mult

© Textele de pe acest site sunt protejate de Legea Drepturilor de Autor şi pot fi reproduse numai cu acordul explicit al autorului. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală se pedepseşte conform Codului Penal.

Arhiva

Arhiva zilnica 5 septembrie 2010

Când avea doi ani, SOV era numit „Nuşulică“

05
sept. Categorie: Blogroll, Justitie, Presa

În cotidianul „Curentul“ de marţi, 7 septembrie, dar şi pe acest blog, voi publica un interviu senzaţional cu primul tată adoptiv al lui Sorin Ovidiu Vîntu, cel care l-a crescut pånă la vårsta de şase ani.

Căsătorit în 1957 cu Eugenia Vîntu, căreia îi spunea Cuţa, băcăuanul (de atunci) V. G. dezvăluie cåteva dintre secretele bine ascunse de SOV atåţia ani.

Deşi în actele oficiale de identitate ale lui Vîntu, la rubrica „tatăl“ scrie „Natural“, adică „Necunoscut“, sau „copil din flori“, marţi veţi afla cum se numea, de fapt, tatăl real al lui Sorin Ovidiu Vîntu, din ce serviciu secret făcea el parte şi ce grad avea la sfårşitul anilor ‘50. De asemenea, avem încă o confirmare a faptului că, aşa cum Curentul a dezvăluit în urmă cu două luni, numele conspirativ al lui Vîntu, „Nu...

Citeste mai mult

Vadim Tudor, alias Alcibiade, a turbat şi mă muşcă din nou!

05
sept. Categorie: Manipulare prin presa, Presa

Experimentul în şase puncte, făcut de mine zilele trecute pe acest blog, a înregistrat o nouă victimă. Bizonul care a muşcat, de data asta, momeala, este nimeni altul decât lătrăul nr. 1 al României postdecembriste, Corneliu Vadim Tudor, alias Alcibiade. După ce face, zice el, o analiză pe text şi constată că, pe undeva, e „o fabulaţie”, ipochimenul transpirat în colţul gurii se contrazice, rapid, când, uitând ce tocmai afirmase, o dă „pe Academiei” şi spune că „lucrătura e opera unor diletanţi ai vreunui Serviciu Secret (probabil SRI, sau Doi şi-un sfert)”.

Cui ar fi servit „lucrătura”? Lui Pazvante Chiorul, evident, zice Alcibiade. Deşi avea explicaţia la îndemână, mai accesibilă chiar şi decât ţâţa Mitzurei Arghezi, lătrăul rămas fără partid face pe prostul şi mă afuriseşte cum îi vine la gură...

Citeste mai mult