O ştire apărută ieri, la TVR, spulberă misterul cu privire la „accidentul casnic“ al lui Sorin Ovidiu Vîntu şi confirmă dezvăluirile noastre privind legătura acestuia cu romåno-libanezul Said Baaklini. Vîntu fusese citat, marţi, la DNA pentru a da cu subsemnatul în cazul uriaşei evaziuni fiscale comise de Baaklini şi de conducerea UCM Reşiţa. Ca să nu meargă în faţa procurorilor anticorupţie, cu cåteva ore înainte, adică luni după amiază, Vîntu şi-a fracturat rotula piciorului sănătos. Nu se ştie în ce condiţii s-a produs accidentul şi nici dacă el s-a produs cu adevărat. O rotulă se poate sparge, dacă e nevoie, nu numai cu bordura, ci şi cu ciocanul. „Cåte rotule are Vîntu?“, se întreba cineva, pe Facebook. „Cåte trebuie!“ a venit, rapid, răspunsul. Aşa se face că Sorin Ovidiu Vîntu s-a asigurat, astfel, că va dormi liniştit cel puţin trei săptămåni de aici încolo, exact perioada consemnată de medicul ortoped de la Spitalul Floreasca în adeverinţa de concediu medical a greu-încercatului. Pe de altă parte, confirmarea relaţiei lui Vîntu cu Baaklini, după ce toată maşinăria de dezinformare mediatică a golănasssului a încercat să mute afacerea în curtea PD-L, e o lovitură de mari proporţii pentru mogul. Aflăm aşadar că în urma monitorizării lui Baaklini de către procurorii anticorupţie s-a descoperit că acesta era atåt de apropiat cu Sorin Ovidiu Vîntu încåt s-a întålnit cu el, de două ori, chiar pe 27 noiembrie 2010, adică în ziua în care avea să fugă din ţară. „Sorine, merg pe varianta mea!“ – i-a spus la un moment dat Said Baaklini şefului său. „Bine!“ – a răspuns Vîntu. Nu se ştie dacă se luase în calcul şi varianta de fugă a libanezului.
Poate că, în cazul în care s-a discutat despre fugă, era mai inspirată varianta lui Vîntu, pentru că fusese verificată prin Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa, ambii alegând Bulgaria ca ţară de tranzit, fără să fie nevoiţi să se ascundă, ca alţii, printre berbecuţi. Oricum, calea aleasă n-a fost bună, pentru că fugarul a fost prins rapid, în Bulgaria şi, câteva zile mai încolo, a fost predat autorităţilor române şi trimis să joace table în celula încălzită de Vîntu. Rămâne de văzut dacă Baaklini a acţionat, sau nu, la ordinul lui Sorin Ovidiu Vîntu în această afacere prin care a încercat să obţină o rambursare ilegală de TVA de 60 milioane de euro. Oricum, dacă luăm de bună declaraţia făcută ieri de unul dintre procurorii DNA, care instrumentează dosarul Baaklini-UCM Reşiţa, Vîntu va fi audiat pe 24 ianuarie, ocazia cu care s-ar putea să clarifice relaţia sa cu libanezul.
Intoxicare mediatică la ordinul mogulului
Deşi noi am fost primii care am dezvăluit relaţia de subordonare a lui Baaklini faţă de Vîntu şi chiar am publicat dovezi în acest sens, mogulul a declanşat o adevărată operaţiune de intoxicare prin mass-media controlată, lansând zvonul că afacerea Baaklini-UCM Reşiţa e o afacere a PDL şi asta pentru că printre cei implicaţi era şi un senator şmecher din PDL, Mircea Banias. Una dintre slugile credincioase ale lui Vîntu, fostul jurnalist Cornel Nistorescu, care a făcut breasla de ruşine, şi-a permis să afirme în publicaţia de manipulare online „Cotidianul“ că noi am încercat să-l mutăm pe Baaklini din braţele lui Cocoş în curtea lui Vîntu. Iată ce publica, pe 3 decembrie anul trecut, autorul celebrului eseu filozofic „Nuţi, spaima puţii“: „Nici n-a început interogarea lui Said Baaklini că în România a fost declanşată o diversiune menită să-l mute în curtea altora. Astfel, ziarul «Curentul» a şi postat un articol care îl ia pe Baaklini din braţele lui Cocoş şi Blejnar şi-l mută în curtea lui Sorin Ovidiu Vîntu“. Iată, ‘timabile!, că nu ziarul „Curentul“ l-a mutat pe Baaklini în curtea lui Vîntu, ci chiar libanezul însuşi s-a „mutat“ în acea curte.
Baaklini, file de poveste
„Înainte de a pleca din România, am făcut două vizite, în cursul zilei de 27.11.2010, la domnul Sorin Ovidiu Vîntu, la domiciliul său“ – a recunoscut Baaklini în faţa procurorului. Desigur, pe principiul că fiecare declară ce vrea, Baaklini a construit o legendă greu de digerat cu privire la motivul acestor întâlniri din „curtea lui Vîntu“. El spune că a încercat să cumpere blocul în care, cu un deceniu în urmă, a fost găzduit generos de SOV. „Obiectul acestor vizite, au fost negocieri comerciale purtate în vederea achiziţionării clădirii în care se afla sediul Gelsor, blocul din Splaiul Independenţei. Sorin Ovidiu Vîntu cerea un preţ prea mare pentru imobilul respectiv, situaţie care nu îmi convenea şi urma să continuăm negocierile pe această temă. Am făcut şi numeroase alte vizite la Sorin Ovidiu Vîntu, anterior, pentru a discuta despre acelaşi subiect. La întrebarea procurorului dacă i-am precizat lui Sorin Ovidiu Vîntu că «… merg pe varianta mea», precizez că într-adevăr am făcut această afirmaţie cu sensul că ofeream pentru blocul de pe Splai suma de 2 milioane de euro, faţă de 5 milioane euro cât solicita Sorin Ovidiu Vîntu. Acesta din urmă a răspuns «Bine!», dar acest lucru nu însemna absolut nimic“ – a spus Baaklini.
De ce ar fi mers el de două ori la „negocieri“ cu Vîntu, tocmai în ziua în care şi-a făcut bagajele, e greu de priceput. Şi de ce ar fi vândut Sorin Vîntu blocul din Splaiul Unirii, după ce şi-a mutat acolo, din nou, sediul central al afacerilor? Cum am dezvăluit deja, inclusiv urmaşii săi, Ioana şi Ionuţ Codrin, şi-au mutat sediul firmelor în „blocul Gelsor“, loc în care a mai fost găzduită, printre altele, societatea pe care Vîntu şi-a trecut toate imobilele deţinute, Imobiliar Network (fosta Gelsor Network), dar şi Realitatea Media SA. Baaklini a avut şi el, aici, sediul firmei International Trading SRL. Legenda cu negocierea pentru cumpărarea blocului Gelsor este şi mai greu de crezut dacă adăugăm că acea clădire nu este a lui Vîntu, ci a PSV Company, care, atenţie!, este în reorganizare judiciară. Prin urmare, aflaţi în faţa unei asemenea poveşti, e de înţeles de ce procurorii anticorupţie insistă să afle şi varianta lui Vîntu. Măcar să scrie el, pe proprie răspundere, că a vrut să vândă un imobil care nu-i aparţinea.
În aceeaşi declaraţie, Baaklini neagă faptul că ar fi vrut să fugă din ţară de teama că urma să fie arestat şi spune că habar n-avea despre mutarea, în zilele anterioare fugii sale, a arhivei societăţii implicate în rambursarea ilegală de TVA. „La întrebarea procurorului dacă cunosc ceva despre faptul că în zilele de 26/27.11.2010 se încărcau într-o autoutilitară, în faţa sediului social al SC Libarom Agri SRL, lăzi cu documente din arhivele şi contabilitatea SC Libarom Agri SRL – precizez că nu cunosc absolut nimic legat de această împrejurare“ – a declarat Said Baaklini, uitând că exact la fel s-a procedat şi în cazul SOV Invest, în urmă cu 11 ani, când arhiva societăţii de administrare a FNI a fost pusă pe foc în curtea sediului SOV Invest. Dacă reamintim şi că Baaklini a avut conturile la BRS şi că el figurează pe lista celor 26 de persoane ale căror conturi au fost sifonate, în 2001, de preşedintele de atunci al Băncii Române de Scont (BRS – banca lui Sorin Ovidiu Vîntu), Teodor Nicolaescu, avem un argument în plus că libanezul este, mai degrabă, un interpus al lui Vîntu. Unul de care acum încearcă să se dispenseze, în mod public, folosindu-se de cozi de topor care şi-au pierdut de mult credibilitatea, cum e cazul slugii credincioase de la „Cotidianul“.
Dan Badea