Felix – disperat să scape de statutul de turnător ordinar la Secu’

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă astăzi contestaţia în anulare formulată de Dan Voiculescu, vicepreşedinte al Senatului Romåniei, împotriva deciziei prin care i-a fost recunoscut, definitiv şi irevocabil, titlul de turnător ordinar al Securităţii ca poliţie politică. În urmă cu trei luni, pe 10 martie, aceeaşi instanţă a respins recursul făcut de turnător împotriva hotărårii Curţii de Apel Bucureşti, din februarie 2010, care confirma decizia de colaborator al Securităţii primită de Dan Voiculescu, din partea CNSAS, în 2006. După ce a anunţat că merge la CEDO, să se plångă de aşa-zisul abuz al judecătorilor romåni, turnătorul Felix şi-a dat seama că indiferent ce decizie ar obţine acolo, certificatul primit de la CNSAS nu mai poate fi schimbat. Iată de ce a ales Felix, după două luni de calcule, această cale extraordinară de atac, cum este contestaţia în anulare, ca unică soluţie ce i-a mai rămas împotriva deciziei CNSAS.Numai că, pentru a-şi asigura mai multe şanse de reuşită în această acţiune, turnătorul Voiculescu a recurs, conform dezvăluirilor făcute de revista „Kamikaze“, la o stratagemă extrem de interesantă. El s-a asigurat că recursul său va ajunge la un anume complet de judecată, ce s-a dovedit a fi favorabil turnătorilor fostei Securităţi care au contestat decizii asemănătoare ale CNSAS. Este vorba despre Completul 7 din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ICCJ, complet compus din judecătorii Niculae Maniguţiu, Iuliana Puşoiu şi Carmen Sîrbu. Cum dosarele sunt atribuite în mod aleatoriu completelor de judecată, turnătorul Voiculescu şi-a aranjat în stilul caracteristic „aleatoriul“ din cazul său prin două mişcări de maestru al combinaţiilor. Mai întâi a depus două contestaţii în loc de una, urmând să renunţe apoi la cea care a ajuns la un complet de judecată obiectiv, iar apoi, ca să beneficieze şi de celeritate, că doar se apropie alegerile, el a făcut în aşa fel încât numărul de întregistrare al uneia dintre cereri să fie micşorat cu 15.000 de unităţi, ulterior depunerii, aşa încât să nu stea la rând ca orice bizon justiţiabil. „De ce a depus Felix două cereri? Cutumiar, avocaţii depun, uneori, chiar şi mai mult de două cereri identice, în zile diferite, în speranţa că sistemul de împărţire aleatorie a dosarelor va face ca una dintre cereri să nimerească la un complet de judecători mai blând“. Astfel, continuă „Kamikaze“, Voiculescu a înregistrat cele două contestaţii la ÎCCJ pe 18 şi 19 mai 2011. Prima dintre cereri, depusă personal de Felix pe 18 mai, a primit numărul de înregistrare 17.725, iar cea de-a doua, care a ajuns prin poştă la ÎCCJ, a primit numărul 17.826.Consultând registrele de evidenţă ale cererilor depuse de justiţiabili, s-a constatat că prima dintre cererile lui Voiculescu a suferit modificări fundamentale. „Numărul de înregistrare (17.725) de pe cererea depusă personal (de Dan Voiculescu) pe 18 mai a fost şters cu pastă corectoare şi s-a scris pe deasupra un nou număr: 2.662. Adică un număr mult mai vechi, special ca dosarul să ajungă la Completul VII. Asta deşi toate numerele de la Registratura Generală din zilele de 18 şi 19 mai au cinci cifre şi pornesc de la 17.000 în sus. Cum a dat Registratura Generală timpul înapoi cu peste 15.000 de numere de înregistrare? Conform purtătorului de cuvînt al ÎCCJ, ar fi vorba de faptul că există mai multe registre de înregistrare (dosare, corespondenţă etc.) şi că acţiunea de pe 18 mai ar fi fost înregistrată în registrul de dosare“. Explicaţia purtătorului de cuvânt al ÎCCJ este puerilă. Ce a omis, însă, acesta este că registrul de dosare e, de fapt, acelaşi lucru cu Registratura Generală – scrie „Kamikaze“. Operaţiunea de infiltrare a cererii lui Felix pe masa completului de judecată favorabil turnătorilor ordinari ai fostei Securităţi a fost, aşadar, una de succes. Conform aceleiaşi surse, din 2010 pînă în prezent, „CNSAS a pierdut 18 acţiuni şi a câştigat 17“ în faţa Completului 7. „Printre acţiunile admise de acest complet în favoarea turnătorilor sunt şi recursuri care au infirmat deciziile Curţii de Apel Bucureşti (CAB), care îi declarase pe petenţi colaboratori ai Securităţii. Un caz notoriu este cel al lui Alin Popa, fost preşedinte al PNŢCD, care primise la CAB decizie de colaborator“.

Pentru comparaţie, la completul 3 al aceleiaşi secţii a ÎCCJ, „CNSAS a câştigat în 27 de dosare şi a pierdut doar în opt. Tot pentru o analiză comparativă, la completul 3 nu s-a admis niciun recurs al celor declaraţi colaboratori de către CAB, pe cînd la completul 7 au fost admise şase astfel de acţiuni. În ceea ce priveşte recursurile făcute de CNSAS, la completul 3 au fost admise şapte, iar la completul 7 nici unul“. Este aşadar destul de clar de ce Dan Voiculescu a recurs la această ultimă soluţie contorsionată pentru a-şi spăla păcatele tinereţii lui de turnător ordinar. Dezvăluirea colegilor de la „Kamikaze“ a atras însă atenţia CSM care s-a sesizat din oficiu şi a anunţat declanşarea verificărilor în acest caz. „Urmare a apariţiei în Revista «Kamikaze» la 25 mai a.c. a articolului «Ultimul glonţ al lui Felix: contestaţie în anulare dirijată din pix la judecătorii pro-turnători», Inspecţia judiciară de pe lângă Plenul Superior al magistraturii s-a sesizat din oficiu, urmând să facă verificări cu privire la aspectele semnalate în articolul menţionat“, se arătă într-un comunicat al CSM. Numai că inspecţia judiciară nu prea poate să facă nimic în cazul unui dosar aflat pe rol la termen, aşa că soarta lui Felix e în mâinile celor trei judecători. Îl vor spăla cei trei judecători „pro-turnători“ pe Voiculescu- zis Mircea – zis Felix? Totul este posibil dacă ne gândim că varanul Felix a devenit multimiliardar pe căile neştiute (multă vreme) ale relaţiei cu lucrătorii din umbră ai fostei Securităţi.

Cârnăţarul Felix este judecat de finul „Regelui Cârnaţilor“ din Sibiu

Cine sunt cei trei judecători suspectaţi de subiectivism într-ale turnătoriei? Niculae Măniguţiu a fost prezentat de presă ca un apropiat al PSD, partidul care l-a făcut parlamentar pe turnătorul Felix, dar şi finul de cununie al „Regelui Cârnaţilor“, tocmai nimerit să judece cauza cârnăţarului Felix. „Nicolae Manigutiu, vicepreşedinte al Tribunalului Sibiu, om de încredere al lui Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu (susţinut de PSD Sibiu), asupra căruia planează grave acuzaţii de incompetenţa şi corupţie morală – scria „România Liberă“. „Măniguţiu este finul de cununie al familiei Berghezan (Ioan Berghezan fiind fostul şef al Parchetului Judeţean şi procuror inspector la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, supranumit „Regele Cârnaţilor“ ca urmare a implicarii sale în afaceri de carmangerie cu fonduri PHARE, manevrate de tatăl său; soţia lui Berghezan a ajuns şef de secţie la Tribunalul Sibiu); la rândul său, Nicolae Măniguţiu este naşul de cununie al prim-procurorului din Avrig; soţia lui Măniguţiu este prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, un magistrat acuzat ca are pe conştiinţă acţiuni de limitare a libertăţii de exprimare“, a consemnat presa. Judecătorul ales de Felix stă destul de bine la capitolul avere, dar întotdeauna e loc de mai bine. El are o vilă superbă, de 297 mp în Sibiu, o casă de vacanţă în Poiana Sibiului, trei autoturisme şi peste 200.000 de lei în conturi şi depozite. El câştigă, împreună cu soţia, conform ultimei declaraţii de avere, aproximativ trei miliarde de lei vechi anual, adică suficient de mult pentru a rezista tentaţiilor.
Judecătorul Iuliana Puşoiu, al doilea membru al completului 7, a fost în atenţia Departamentului Naţional Anticorupţie, în 2005, când magistrata, pe atunci judecător la Tribunalul Bucureşti, a fost cercetată într-un dosar de luare de mită şi trafic de influenţă, dosar finalizat ulterior cu neînceperea urmăririi penale. Cel de-al treilea judecător pro-turnători, Carmen Sîrbu, n-a ieşit cu prea multe în evidenţă. Are două apartamente în Bucureşti şi un salariu suficient de mare pentru a fi obiectivă în deciziile luate. Tatăl ei, Benedict Sîrbu, este consilier la Consiliul Concurenţei, iar fratele, Cristian Sîrbu, avocat în Baroul Bucureşti.

A turnat tot ce-a prins şi chiar mai mult decât atât

Dan Voiculescu a fost racolat de Securitate la începutul lui 1970 sub numele conspirativ Mircea şi a fost, iniţial, folosit, pentru a da informaţii despre cetăţeni străini cu care a intrat în contact datorită poziţiei sale de translator de limba germană pentru echipa de hochei a Norvegiei. Ulterior, el a fost recrutat ca informator de către Direcţia a III-a Contraspionaj a Securităţii, sub numele conspirativ Felix. Aşa a ajuns să lupte el împotriva duşmanilor poporului atât în ţară, cât şi peste hotare. A turnat tot ce-a prins. Rude, prieteni, colegi. Din toate turnătoriile lui, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a reţinut o notă din 1977 referitoare la un coleg (L.G.), în care, printre altele, se preciza: „Semnalăm de asemenea tendinţa lui L.G. de a atrage spiritual şi material anumiţi cetăţeni români la fuga din ţară sau luarea de poziţie revoluţionară faţă de legile ţării noastre“.

O rudă a turnătorului, Paraschiva Silaghi, a povestit cum Felix i-a luat urma celui care o sprijinise să fugă din ţară. „A fost un şoc imens. A făcut-o premeditat (…) Am aflat că îi vizita foarte des pe părinţii şi pe sora mea. Era imediat după plecarea noastră (în străinătate – n.r.). Era foarte interesat de modul în care am părăsit România. Întreba tot timpul cum am plecat (…) Ulterior am aflat că, după vizită, a dat o informare la Securitate în care spunea că a aflat cine a fost persoana care mi-ar fi facilitat plecarea. Este o hârtie pe care eu am văzut-o, în care el spune că a făcut un drum în Germania cu cineva de la Securitate şi că a depistat persoana care ne-a dat nouă voie să plecăm“, a povestit ulterior verişoara acestuia, Paraschiva Silaghi. Sora acesteia, Mikaela Kallberg, care a plecat în 1975 în Suedia, a povestit şi ea pentru un cotidian central cum i-au fost chinuiţi părinţii după ce Dan Voiculescu i-a turnat la Securitate pentru că îi mărturiseră că ginerele lor uitase undeva în casă o bancnotă ruptă de 100 de coroane suedeze. Două zile mai târziu, „s-au prezentat la părinţii noştri două persoane civile însoţite de domnul Voiculescu Dan, personal, şi au cerut direct: «scoateţi imediat valuta pe care o deţineţi în casă!». Au predat imediat bancnota ruptă de 100 de coroane suedeze şi au fost pe loc arestaţi. S-a întâmplat spre sfârşitul anului 1975 (…) Mama a fost eliberată după trei zile, după ce a făcut un atac de cord. Tata a suportat bătăi şi interogări timp de o săptămână. Am primit un telefon de la mama, care plângea şi ţipa rugându-mă să-i scot din ţară, că nu mai pot trăi în România după cele întâmplate“, a declarat verişoara turnătorului.

Ajuns apoi partener de afaceri cu Securitatea, prin intermediul firmei Crescent, Felix avea să devină rapid, imediat după 1990, unul dintre milionarii în dolari ai României. Acuzat şi bănuit de mulţi că, în realitate, ar fi fost general al fostei Securităţi, Felix nu se poate mulţumi, azi, cu dezonorantul statut de turnător. Şi nu orice turnător, ci unul ordinar, care şi-a turnat până şi rudele apropiate.
Astăzi, turnătorul Felix, ajuns din voia lui Crin Antenescu vicepreşedinte al Senatului României, vrea să fie spălat cu furtunul nu de completul 3, ci exact  de completul 7. Completul fanilor turnătorilor ordinari.

Dan Badea