Trei judecători de la Curtea de Apel București au decis, după mintea lor, că Sorin Ovidiu Vîntu nu este un pericol public.
Acuzat cu probe suficiente că a delapidat societatea Petromservice cu 83 milioane de euro și a prejudiciat statul român (care, în generozitatea lui, îi întreține chiar și pe magistrații incompetenți sau corupți), cu alte 100 milioane de euro, Sorin Ovidiu Vîntu nu este un pericol public.
A păcălit, adică, 79.000 de persoane, din care 72.000 sunt simpli membri ai Asociației Salariaților din Petrom, care nu și-au mai primit dividendele ca urmare a acestui tun al lui Vîntu, dar asta nu înseamnă că el este pericol public au decis judecătorii Carmen Veronica Găină, Daniela Panioglu şi Vasile Băjan.
Nu-ți vine să crezi! Autorul celei mai mari escrocherii financiare din istoria recentă a României, care a executat fără scrupule economiile a peste 300.000 de români și a cumpărat suficienți magistrați pentru a scăpa de pușcărie, nu este pericol public.
A declanșat cea mai mare manipulare mediatică din ultimele decenii, pentru a-și impune la Cotroceni un președinte care să-i execute ordinele și nu este un pericol public.
A corupt, așadar, magistrați, oameni politici, jurnaliști, înalți funcționari ai statului și nu este pericol public.
Ca să-și acopere urmele în escrocheria FNI, l-a trimis în Indonezia pe Nicolae Popa, unul dintre cei folosiți de el pentru sustragerea celor aproximativ 200 milioane de dolari și l-a întreținut vreme de 10 ani, printr-o rentă pe care i-a trimis-o regulat în contul firmei sale din Bali, sau prin intermediari.
Anul trecut, printr-o acțiune conjugată a Parchetului și a SRI, Vîntu a fost documentat ca la carte și, pe 9 septembrie 2010, a fost reținut de procurori în dosarul favorizării infractorului Nicolae Popa.
Au venit apoi doi magistrați de la Curtea de Apel, frumos îmbrăcați în robe, care au decis că nu e pericol public. VIORICA COSTINIU, nevasta judecătorului corupt din dosarul senatorului-mafiot Cătălin Voicu, ea însăși devenită apoi un simbol al corupției din justiție, împreună cu judecătorul Luciana Mera au decis atunci, ÎN INSTANȚĂ!, că Vîntu e cumințenia pământului.
L-au pus în libertate pe infractor, iar el a făcut ce știa mai bine.
Câteva luni mai târziu, pe 20 aprilie a.c., același Nepericol Public a fost târât din nou în fața instanței, de data aceasta pentru șantaj și amenințarea cu moartea asupra partenerului său de afaceri din Realitatea TV, Sebastian Ghiță.
„Discutăm acum ca între doi băieți, spunea Vîntu. Un golan bătrân și unul tânăr. Tu vii totuși dintr-o lume cinstită, ordonată, civilizată, ai tăi au fost ok. Eu vin dintr-o mahala țigănească, vin din pârnaie, din contrabandă. Io am făcut eforturi disperate să nu mă dau de gol de unde vin și cine sunt. Prietenul tău Măgureanu îți poate confirma că mi-a dat ok-ul să împușc racheții care de pe teritoriul României. Și că am împușcat sute, nu zeci! Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat sute. Inițial pe cuvântul meu că am vrut să te îngrop și să dau o lecție tuturor. La mine face parte din arsenalul de lucru, când sunt supărat sau când am un interes mare de apărat. Io nu glumesc cu asta. Am gândit după aceea că ai venit cu inima deschisă. Fii atent aici, că ți-au trecut gloanțele pe la ureche, și mă refer la propriu. Când ai vorbit de moarte, ți-am spus să nu vorbești, că tu nu știi. Bătrâne, la propriu m-am gândit!“ – i-a șoptit Vîntu lui Ghiță într-o parcare, unde i-a cerut o taxă de protecție de 200.000 de euro lunar.
S-a făcut atunci și un flagrant cu 150.000 de euro care au fost primiți de unul dintre soldații credincioși ai lui Vîntu, Nelu Legiune, dar n-a contat. Au venit alți magistrați din categoria Costiniu, care, după cîteva săptămâni de arest, au decretat că Vîntu și Nelu Legiune nu sunt pericole publice. Alte câteva luni mai încolo, Vîntu a lovit din nou. Procurorii au constatat că infractorul delapidase 83 milioane de euro de la una dintre firmele pe care o căpușase adânc și definitiv, prin intermediul lui Liviu Luca, fapta lui prejudiciind și bugetul de stat cu 100 milioane de euro.
Sigur, a venit completul lui Găină care l-a declarat Nepericol Public și l-a pus în libertate. A câta oară? Nu se mai știe, pentru că nimeni nu mai socotește cazurile de favorizare a infractorului din partea Justiției române. De fapt, e mult spus „Justiție“, pentru că refuzul instanțelor de judecată, mai ales de la Curtea de Apel, de a-l reține pe Vîntu în pofida dovezilor care indică faptul că el se scaldă în crima organizată, nu are de-a face cu noțiunea de justiție ci, mai degrabă, cu aceea de complicitate cu infractorul.
Scos din arest, Vîntu a măsluit probele
Spre exemplu, în motivarea ultimei arestări preventive decise de judecătorul Mitu Stegaru, de la Tribunalul București, printre argumentele aduse pentru a arăta că lăsarea în libertate a lui Vîntu i-ar permite acestuia să ascundă probe, sau să influențeze derularea anchetei, este și unul extrem de solid, în fapt o consecință negativă a punerii sale în libertate în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.
Astfel, arată procurorii, eliberarea lui Vîntu din arest a dus la schimbarea de către acesta a mai multor directori și la sifonarea banilor din conturile unora dintre firmele aflate în cercetarea anchetatorilor români. „În cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaților au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acționarii și directorii nominali a 14 dintre companiile offshore implicate în săvârșirea faptelor au fost schimbați, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, acte de natură să îngreuneze aflarea adevărului“ – au consemnat procurorii.
A încălcat el, astfel, una dintre condițiile pentru care lăsarea sa în libertate ar fi de natură să îngreuneze/anuleze aplicarea legii? Sigur că da. Numai că nevasta coruptului Costiniu a decis că Vîntu nu este pericol public. Câtă vreme indivizi precum cei implicați în punerea în libertate a unor infractori celebri, dar și magistrați vopsiți politic, sunt reprezentanții justiției, credibilitatea acesteia coboară asimptotic către zero. Ce credibilitate mai are justiția care se cabrează, ca o iapă deșelată în fața unui pucăr internațional care o amenință, la ea acasă, în termeni cât se poate de concreți?
„Dacă nu voi fi eliberat în această seară, voi lua justiția în proprile mâini“ a declarat Vîntu amenințător în fața judecătoarelor inconștiente, care l-au pus luni în libertate.
Ce-a vrut să spună infractorul? Că-și face singur dreptate? Care dreptate? Aceea de a-i executa și a-i îngropa în dealurile Moldovei pe procurorii care i-au instrumentat dosarul? Cum i s-a permis acestui descreierat să iasă din sala de judecată, după o asemenea afirmație? Sau după ce, în același ton, a afirmat că procurorii sunt „rău intenționați, sau idioți“?
Vîntu nu este pericol public! – au conchis judecătoarele Găină și Panaioglu, secondate de Băjan. El nu s-a mulțumit cu acestea, ci a mai făcut și un șantaj banditesc, în sensul celor cu care a obișnuit deja opinia publică, afirmând că dacă va fi menținut în arest, atunci cel puțin doi dintre magistrații care iau decizia sunt ofițeri acoperiți ai SRI. „(La Tribunal), ofițeri ai SRI au vorbit cu colegii acoperiți și practic, cand am intrat in sala, sentința era deja scrisă. La Curtea de Apel, din câte știu eu, ofițerii sunt din doi în doi, așa că s-ar putea să plec acasă sau s-ar putea să plec în arest“ – a spus delapidatorul.
Au acționat magistrații sub sentimentul că dacă refuză eliberarea sa, colegii magistrați dar și opinia publica vor considera că ei lucrează acoperit pentru SRI sau Doi și Un Sfert? Pe de altă parte, Vîntu a afirmat, în prima frază, nici mai mult nici mai puțin decât că judecătorul Mitu Stegaru ar fi ofițer acoperit al SRI și nu se știe dacă instituția numită CSM, din care face parte și Mona Pivniceru, este capabilă să-l ia la întrebări pe SOV, sau să-l pună să achite daunele produse de o asemenea „dezvăluire“. Afirmând că judecătorii sunt ofițeri acoperiți ai SRI, iar procurorii sunt rău intenționați sau idioți, Vîntu a făcut ceva pe Justiția română, chiar în fața unui complet de judecată care s-a dovedit a fi de partea sa. Deocamdată, singurul care a sărit în apărarea Justiției violate în mod public de Vîntu este procurorul general Laura Codruța Kovesi, care a cerut, ieri, CSM, să analizeze afirmațiile lui SOV, care „reprezintă manifestări care exced cadrului constituțional și procesual privind exercitarea dreptului la apărare, dar și celui privind libertatea de expresie și limitele acesteia“. Mai mult, a spus Kovesi, prin agresiunile verbale și amenințările la adresa justiției „se creează un potențial de degradare a imaginii magistraților, ca reprezentanți ai instituțiilor statului“. „Având în vedere că aceste atitudini au fost obiect al dezbaterii publice, supunem atenției necesitatea unei analize și dispunerea măsurilor legale“ – se arată într-un comunicat al Ministerului Public.
Pericol public de 2000 de euro
Că Justiția are o gravă problemă, asta este mai presus de orice îndoială. În vreme ce Vîntu nu este considerat pericol public, deși a delapidat sute de milioane de euro, bani pe care un om normal (cu viață veșnică) nu-i obține nici în câteva secole de muncă, coana Justițica îi consideră pericole publice pe tot soiul de funcționari și funcționărași care iau mită câteva mii de euro, sau chiar câteva sute de mii, oameni care nu antecedente penale, care sunt lacomi dar nu mafioți dintr-o rețea de crimă organizată după regulile mafiei, cum este cazul lui Vîntu.
Sunt mii de cazuri cu arestați preventiv, unii petrecând în arest toată perioada premergătoare trimiterii în judecată, ba chiar rămânând și pe perioada judecății, deoarece sunt considerați pericole publice.
Este cazul vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, Radu Bica, reținut pentru luare de mită după ce a acceptat oferta a două persoane de a primi 25.000 de euro pentru a facilita câștigarea unei licitații privind serviciile de mentenanță pe stadionul Cluj Arena. El a primit rapid, din partea instanței, mandatul de 29 de zile de arest preventiv, ca un borfaș periculos, deși, să reținem, un vicepreședinte de Consiliu Județean nu are stofa lui Vîntu, Luca sau Țurcanu. La fel, o altă instanță a decis, vineri, că primarul Clujului Sorin Apostu ar fi primit mită aproximativ 100.000 de euro printr-o firmă de avocatură a soției sale. Și el a primit, ca și Bica, mandat de arestare de 29 de zile, fără ca instanța să se îndoiască măcar dacă este sau nu un pericol public. Culmea, pentru arestarea sa preventivă, au fost invocate toate literele articolului corespunzător din codul de procedură penală, unde sunt invocate motivele pentru care se dispune arestarea preventivă. Este Sorin Apostu un pericol Public? Sigur că este, au spus judecătorii, că doar nu se numește Sorin Ovidiu Vîntu. Cât de periculos poate fi un primar ales, comparativ cu un mafiot a cărui singură preocupare este să identifice și să jefuiască?
Dar Silviu Bian, președintele ANOFM? Și el a fost declarat pericol public de coana Justițica (violată cu finalizare de Vîntu, în văzul lumii), primind tratamentul borfașilor extrem de periculoși – care nu se aplică lui Vîntu -, deși, la fel, nici el nu avea antecedentele lui SOV, n-avea chiar deloc antecedente penale, chiar dacă a fost acuzat că a primit și el o mită de peste 270.000 de euro.
De periculosul Remus Baciu își mai amintește cineva? Fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietatilor, cu rang de secretar de stat, Baciu a fost trimis și el în judecata, în stare de arest preventiv, pentru trafic de influență. Era el pericol public? Era, că doar așa au decis judecătorii.
În fine, există pericole publice care încasează din start 29 de zile de arest preventiv chiar și pentru 2000 de euro, cum este cazul clujeanului Niculae Nistor, director al Colegiului Tehnic „Napoca“ din Cluj Napoca, un „infractor extrem de periculos“ care a pretins 2000 de euro ca să prelungească un contract de închiriere.
În concluzie, oricine altcineva în afară de Vîntu este pericol public. Justiția dixit!
Dan Badea,
16.11.2011, Curentul