Apa Nova cere banii înainte, ca la bordel

Ne-au încărcat factura!

După ce a preluat în noiembrie 2000, de la municipalitate, serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare din Capitală, Apa Nova a mărit treptat dar agresiv, de zece ori, tarifele pentru aceste servicii, proporțional cu profiturile anuale de peste 15 milioane de euro ale companiei. Dacă atunci când a fost încheiat contractul de concesionare dintre Municipiul București și APA NOVA, tariful pentru un metru cub de apă potabilă era de 0,39 lei, până astăzi el a fost umflat de zece ori, ajungând la valoarea de 3,86 lei. Aceasta în condițiile în care ”investițiile” firmei în modernizare  sunt cele pe care le cunosc toți locuitorii Capitalei și pe care le observă mai ales atunci când pocnesc țevile, pe la intersecții, sau când cea mai mică ploaie dă peste cap traficul în tot orașul.

Ultima creștere a tarifelor la apa potabilă și canalizare a intrat în vigoare la începutul anului, după ce prețul acestor servicii crescuse deja de două ori în ultimele luni ale anului. Creșterea n-a fost însă una justificată altfel decât de lăcomia celor ce controleaza Apa Nova.

Conform declarațiilor oficiale ale reprezentanților firmei, ea acoperă o investiție care, în mod normal ar fi trebuit făcută de societate în virtutea obligațiilor sale, cu atât mai mult cu cât a avut, anual, profituri uriașe. Este vorba despre preluarea în concesiune de către Apa Nova, pe 17 mai 2011, a casetei colectoare de ape uzate de sub râul Dâmbovița, în vederea întreținerii și modernizării acesteia ceea ce presupune, conform Apa Nova, ”amenajări pentru descărcarea casetei în râul Dâmboviţa şi în Staţia de Epurare Glina, decolmatarea casetei şi eliminarea punctelor de blocaj major din interiorul casetei”.  O investiție ce intră în atribuțiile Apa Nova București, câtă vreme, în noiembrie 2000, prin concesionarea serviciilor de către Municipiul Bucureşti, firmei i-a fost transmis – conform informațiilor furnizate chiar de societate, pe site-ul său oficial – ”dreptul şi obligaţia de a gestiona, eficentiza şi dezvolta pe cheltuiala şi pe riscul său serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Bucureşti, precum şi bunurile publice aferente acestuia, în schimbul plăţii unei taxe numite „redevenţă””.

Cu toate acestea, cum a fost posibil ca prețul metrului cub de apă potabilă să crească, de trei ori în câteva luni, în condițiile în care această creștere n-a avut legătură cu prevederile din Contractul de concesiune privind modificarea tarifelor?

Conform prevederilor contractuale, prezentate pe site-ul companiei Apa Nova, creșterile de tarife pot fi ordinare („tarifele sunt actualizate în funcţie de rata inflaţiei şi de cursul de schimb Leu/Euro; aceste ajustări se pot aplica doar atunci când inflaţia creşte/scade cu cel puţin 5%“) și/sau extraordinare (tarifele sunt actualizate pentru a compensa clienţii/ Apa Nova Bucureşti, în urma apariţiei unor evenimente neprevăzute“). Lor li se mai adaugă, în mod curent, taxa municipală pentru apa uzată (TMAU), colectată pentru Con­siliul General al Municipiului București și destinată rambursării finanţării Fazei I a proiectului de reabilitare a staţiei de epurare a apelor uzate a Municipiului Bucureşti situată la Glina. Această taxă este însă, pentru anul 2012, de 0,05 lei/ metru cub deversat la canalizare.

Peste 30 milioane de euro anual, în plus, de la populație

Cum creșterea tarifelor înregistrată în ultimele luni ale anului trecut a fost de peste 1,26 lei pentru un metru cub de apă potabilă și de 0,65 lei/metru cub la canalizare, iar ea nu are legătură nici cu inflația și nici cu un „eveniment neprevăzut“ – așa cum vom vedea -, înseamnă că scumpirea acestor servicii are o cu totul altă cauză. Un calcul sumar arată că această creștere de tarife din ultimul an bagă în conturile Apa Nova peste 30 milioane de euro anual.

Astfel, cum un bucureștean consumă în medie aproximativ 170 litri de apă zilnic, asta înseamnă că, lunar, consumul este de 5,1 metri cubi, adică el scoate lunar în plus, din buzunar, prin creșterea tarifelor, aproximativ 6,42 lei. Având în vedere că de serviciile Apa Nova beneficiază 1.731.350 consumatori din București, asta înseamnă un surplus lunar de 11,13 milioane lei (2,59 milioane euro) în conturile Apa Nova, adică 31 milioane euro anual. Acestei sume i se adaugă și cea provenită din creșterea tarifelor pentru canalizare, cu 0,28 lei/ metru cub doar din două „ajustări“.

Așadar, populația Capitalei cotizează la Apa Nova, cu peste 30 milioane euro anual în plus (!), doar prin majorarea tarifelor din ultimele luni ale anului trecut.

Ei cu profitul, noi cu investițiile

Cum justifică însă reprezentanții societății Apa Nova București această majorare tarifară în cascadă? De ce trebuie să suporte locuitorii Capitalei, din propriile buzunare, investițiile Apa Nova presupuse atât de preluarea în concesiune a casetei colectoare de ape uzate de sub râul Dâmbovița, cât și de operarea stației de epurare de la Glina în condițiile în care nu este vorba despre niște „evenimente neprevăzute“, cum se specifică în contractul de concesiune, ci de servicii și operațiuni bine gândite anterior?

Pe de altă parte, câtă vreme bilanțurile Apa Nova arată profituri de peste 15 milioane de euro anual, de ce investițiile acestei firme în domeniul pe care l-a primit în concesiune trebuie suportate de bucureșteni?

În 2010 la o cifră de afaceri de 441,34 milioane lei (103 milioane euro), profiturile nete ale Apa Nova au fost de 69,56 milioane lei (16,1 milioane euro), în 2009 profitul net a fost de 111,18 milioane lei (25,85 milioane euro), în 2008 de 61,3 milioane lei (14,25 mil euro), în 2007 de 85,56 milioane lei (19,9 mil euro), în 2006 de 91,65 milioane lei (21,3 mil euro) etc etc.  Asta înseamnă un profit net de aproape 100 milioane de euro în doar cinci ani, deci o afacere cum nu se poate mai profitabilă din manipularea apei, fie ea potabilă, menajeră sau de ploaie. Când e vorba despre modernizare însă, Apa Nova spune că e nevoie de un efort colectiv, de „o investiție minimă din venitul mediu al unei familii“.

Întrebați ce a determinat majorarea de trei ori a tarifelor de apă și canal, doar într-o jumătate de an, precum și de ce investițiile pentru caseta colectoare de ape uzate de sub râul Dâmbovița se fac din tarifele majorate pentru populație și nu din profitul firmei, cei de la Apa Nova ne-au răspuns că, din iulie 2011, au preluat operarea stației de epurare de la Glina, ale cărei costuri anuale sunt de 27 milioane de euro, dar și caseta colectoare de ape uzate de sub râul Dâmbovița. „Costurile privind operarea SEAU Glina se ridică la peste 27 milioane euro anual din care: 51% reprezintă costuri pentru evacuare/tratare nămol, 22% costuri administrative şi resurse umane, 14% costuri de mentenanţă, 12% produse chimice şi energie electrică, 1% analize calitate. Apa Nova a reușit reducerea acestor costuri cu peste un milion de euro anual. Conform Contractului de Concesiune şi Memorandumului de Finanţare ISPA costurile operării SEAU Glina nu intră în obligaţiile Concesionarului Apa Nova (nefiind cuprinse în Tariful Ofertat), acesta având însă obligaţia de a întreţine şi exploata SEAU Glina cu condiţia aprobării ajustării de tarif“ – spun reprezentanții Apa Nova. Mai departe, spun cei de la Apa Nova, „gradul de suportabilitate a bucureşteanului privind factura pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, după această creştere a tarifelor, va fi de 3,4% din venitul mediu al unei familii“.

Gradul de confort al Apa Nova este de 25%

Conform INS, venitul mediu lunar pe familie a fost, anul trecut, de 2012 lei, adică de 700 lei de persoană. Asta înseamnă că „gradul de suportabilitate“/pe familie calculat de Apa Nova este de 68,4 lei doar pentru factura de apă. Conform calculelor noastre, costurile per familie sunt de 59,05 lei pentru apa potabilă și 13,16 lei pentru canalizare, deci un total de 72,21 lei/lunar.

Deși am folosit aceleași date pentru a face calculul, avem, iată, rezultate diferite. Întrebați cum au calculat ei acest „grad de suportabilitate“, ne-au răspuns că el „a fost realizat de specialiştii Apa Nova, în acord cu metodologiile internaţionale, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind venitul mediu lunar pe familie, corelate cu valoarea facturii medii lunare pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare“. Diferența de aproape 4 lei aproape că nici nu mai contează câtă vreme fiecare familie are gradul ei de „suportabilitate“, greu de prins în statisticile Apa Nova. Care este însă „gradul de suportabilitate“ al Apa Nova pentru, să zicem, operarea stației de epurare de la Glina?

Altfel spus, cât pierde firma franceză din această afacere? Oficial, cum am arătat, ei au declarat că, anual, costurile sunt de 26 milioane de euro, după reducerea cu un milion de euro raportată de companie. Numai că, doar din creșterea tarifelor la apa potabilă, firma încaseaza 31 milioane de euro anual, deci are un profit de 5 milioane de euro. Prin urmare, „gradul de suportabilitate“ al Apa Nova este negativ, el fiind, de fapt, un grad de confort. Raportând această sumă la un profit mediu net anual de 20 milioane de euro, Apa Nova are așadar un „grad de confort“ de 25%.

Sub Dâmbovița se vor ascunde peste 350 milioane de euro

Preluarea în concesiune de către Apa Nova a Casetei colectoare a apelor uzate de sub râul Dâmbovița, devenită o necesitate după finalizarea etapei I de la stația de epurare Glina, este prezentată de Apa Nova ca fiind un efort uriaș din partea companiei, o investiție de 39 milioane de euro derulată pe o perioadă de trei ani, ceea ce obligă, spun reprezentanții firmei, la eforturi din partea populației Capitalei.  „Aproximativ 6 (şase) lei pe lună ne costă în plus pe fiecare dintre noi, buna funcţionare a Casetei colectoare şi a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti-Glina“ – ne-au transmis cei de la Apa Nova.

Da, numai că această investiție va atrage o alta de aproape zece ori mai mare, tot în următorii 3 ani. După ce, anul trecut, a primit în concesiune Caseta colectoare, compania a anunțat că va investi cei 39 milioane de euro  în lucrări de decolmatare și reducere a infiltrațiilor de la caseta de apă uzată de sub râul Dambovița, numai că ministrul de atunci al Mediului, „regretatul“ Laszlo Borbely, a declarat tot atunci că  în caseta și în stația de epurare Glina (unde ajung apele uzate din casetă) vor fi investiții de circa 353 de milioane de euro, în intervalul 2012-2015. Din acești bani, 250 milioane euro vor veni din fonduri europene, România sperând atunci ca aprobarea banilor sa fie făcuta pana la începutul anului 2012. Restul banilor vor veni, a spus lui Borbely, din contribuția egală a Municipiului București și Apa Nova.

Conform unui simplu calcul, diferența de 103 milioane de euro, care ar trebui achitată de Apa Nova și de municipalitate, pentru investiție, va fi acoperită însă doar din creșterea de tarife la apă + canalizare, operată deja de Apa Nova. Altfel spus, în cei trei ani populația Capitalei va cotiza cu 93 milioane de euro doar pentru apa potabilă, ale câteva milioane de euro rezultând din creșterea tarifelor pentru canalizare. Altfel spus, investiția va fi exlcusiv a bucureștenilor, Apa Nova fiind responsabilă cu confortul acționarilor săi.

Caseta colectoare (canalul colector de ape uzate de sub râul Dâmbovița) a fost concesionată către Apa Nova, prin Actul Adițional nr.7 la la Contractul de Concesiune a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în Municipiul Bucureşti. Pentru a concesiona Caseta colectoare, a fost nevoie ca, mai întâi, în septembrie 2010, aceasta să fie trecută din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române“, din cadrul Ministerului Mediului, în domeniul public al Municipiului București și în administrarea Consiliului general al Municipiului București. Printr-un alt act adițional (nr.6/14.12.2009), Apa Nova și-a exprimat acordul cu privire la integrarea Casetei  în sistemul de canalizare și, ulterior, prin concesiune, s-a obligat să realizeze și să finanțeze, fără vreo compensare tarifară, un studiu tehnic asupra integralității casetei. Ulterior, prin actul adițional nr.7 la Contractul de concesiune, semnat pe 17 mai 2011, cu primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, Apa Nova s-a obligat să întrețină Caseta colectoare și să realizeze obligațiile asumate, adică eliminarea punctelor de blocaj major identificate în raportul privind inspecția interioară a Casetei colectoare, amenajările pentru descărcarea în râul Dâmbovița și în Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina, necesare funcționării în condiții de siguranță a Stației de Epurare Glina – Faza I și decolmatarea Casetei.

Apa Nova este o societate ai cărei acționari sunt compania franceză Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux (73,69% ), Municipiul București (16,31%) și asociația ESOP a salariaților (10%).

Dan Badea,

23 aprilie 2012