– bărbi smulse și pumni în cap la moscheea din Cluj, pentru controlul banilor rulați prin filiala locală a Ligii Islamice și Culturale dun România; ”VIȚELU’” e pe cai mari –
Comunitatea musulmană din Cluj se află, de ceva vreme, în centrul unui nou scandal declanșat de lupta pentru putere a unor clanuri rivale inspirate, probabil, de ”primăvara arabă” din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Conflictul izbucnit în Cluj vizează preluarea conducerii comunității musulmane locale aflate, deocamdată, pe mâna ”generalului” palestinian, Iyad Arafat Shehaden – Diab. Este vorba despre o mai veche cunoștință de-a noastră pe care am scos-o din anonimat publicându-i certificatul de botez întru Domnul Isus Hristos și surprinzându-l apoi în moscheea locală unde stătea ghemuit întru Allah, și-și șoptea – probabil – sfînta rugăciune exact ca un musulman autentic.
Deși fusese creștinat cu acte în regulă, trecând proba botezului, palestinianul din fruntea musulmanilor își conducea turma după Coran, sau cel puțin asta era ideea de bază.
Marea ”schismă”: bărbi smulse și ochi de culoarea prunei coapte
Numai că interesele sale erau și sunt cu totul altele decât bunul mers al activității unei turme de-a lui Allah. Acesta este poate și motivul pentru care, în interiorul ”parohiei” musulmane (termenul e destul de potrivit pentru o struțo-cămilă creștino-musulmană, cum e acest Iyad Diab) a apărut o ”schismă”. A apărut un fel de Martin Luther rebel, tot de origine palestiniană, un anume Abu Abied RAWHY, șmecheraș implicat în afaceri ca orice arab care se respectă și are obligații pentru frățiorii lui ce mână caprele printre stânci sau pietre tocmai bune de aruncat peste ”gardul” cu Israel.
Rebelul Rawhy, patron de magazin dar și de restaurant (botezat ”Sahara”) și-a descoperit veleități de lider spiritual, deși are, zic confrații lui, apucături clare de bătăuș de cartier. Dealtfel, i se mai spune și Vițelu’, pentru că dă, probabil, tare cu ”copita”.
Deocamdată, ca adversar al lui Iyad Diab, ”Vițelu’” e liderul unei găști de cartier musulman clujean, grupare din care mai fac parte palestinianul Azam Karim și tunisianul Abdel Aziz. Dacă primul dintre locoteneții lui ”Rawhy”, Karim, face de toate pentru bani, de la reparat clanțe și robineți de closet, la cazat studenți contra unor chirii la negru, fiind însă implicat și în transferuri (sub formă de ”donații”) din patrimoniul comunității musulmane, în cel al unor ONG-uri străine, de unde se lichefiază rapid în bani și dispar ca și când n-ar fi existat, cel de-al doilea, tunisianul Abdel Aziz este vânzător de straie second hand, iar în timpul liber funcționând ca bătăuș amator.
Băieții sunt antrenați, probabil, în Fîșia Gaza și încearcă probabil să se mențină în formă pe maidanul de lângă Dealul Feleacului. Abdel acționează la fel ca și prietenul și conaționalul său Hassine Mohamed Amine, expulzat anul trecut din România pe motive de securitate națională, cei doi având însă la activ numeroase conflicte și dispute cu imami, încăierări a căror finalitate a fost exclusiv fizică, lăsându-se cu ochi vineți și bărbi smulse cu voia lui Allah!
Legături neortodoxe cu Hamas și Frații Musulmani
Că la Cluj se petrec ciudățenii în comunitatea musulmană nu mai este de mult un secret. Legătura unora dintre foștii lideri spirituali ai comunității arabe clujene cu organizații teroriste cum este Hamas sau Frații Musulmani, a fost deja documentată, în trecut, de către autorități. Printre cei care se ocupau de racolarea și înregimentarea unor noi membri pentru/în gruparea HAMAS, îndeosebi din cadrul studenților, a fost și iordanianul Ali Matar, dar și dr. Saker Hamad, un medic chirurg ce studia și ”opera” la ”fără frecvență”. Dr. Saker Hamad a fost vreme de mai mulți ani imamul moscheii din Cluj, el fiind liderul spiritual al filialei clujene a LICR încă de la înființare.
Arabii l-au sensibilizat și convertit la islamism și pe Robert TAMAȘ, fost ”cărător de lăzi” pe la firmele unora dintre ei, ajuns apoi, pentru o vreme, chiar Preşedintele filialei Cluj a Ligii Islamice şi Culturale din România (LICR), vizitat în urmă cu doi ani de procurorii DIICOT, care i-au confiscat laptopul în cadrul unei operațiuni declanșate, conform procurorilor, ”sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului”.
Printr-un comunicat de presă dat pe 20 aprilie 2011, dată la care comunitatea musulmană din Cluj era condusă de Robert Tamaș, DIICOT a informat opinia publică de faptul că ”persoanele cercetate sunt cetăţeni români şi străini, domiciliaţi pe teritoriul României, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate promovarea şi perpetuarea culturii şi religiei islamice în mediile comunităţii musulmane din România. Cei în cauză sunt implicaţi în acţiuni cu potenţial de radicalizare şi prozelitism islamic radical, respectiv în susţinerea unor canale de finanţare a acestor activităţi”. Dealtfel, au dezvăluit anchetatorii, ”procurorii D.I.I.C.O.T. au declanşat cercetările urmare a unei cereri de asistenţă judiciară internaţională formulată de către autorităţile din Germania, privind un cetăţean german de origine egipteană care s-a aflat pe teritoriul României, condamnat în Egipt, în lipsă, la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru spălare de bani în folosul unei entităţi teroriste de sorginte islamică”. Prin urmare, comunitatea musulmană clujeană trecea atunci printr-o grea încercare.
Unul dintre foștii lideri ai LICR din Cluj, complice la atentatul terorist din 1985, Grozăvești
Nu era pentru prima dată când se confrunta cu o astfel de problemă. Spre exemplu, iordanianul Ali Al Matar a fost cel care i-a racolat pe doi medici stomatologi depistați în Israel ca făcând parte din gruparea Hamas. Ali Matar urmase, până în 1990 cursurile Facultății de Medicină din Cluj și în 1991 a participat la înființarea Asociației Studenților Musulmani din România, o acoperire, dezvăluia presa anilor 2000, ”pentru activitatea organizației Frații Musulmani”. Ulterior, în 1999, asociația devine Liga Islamică și Culturală din România (LICR), un centru de recrutare pentru organizațiile extremiste Hamas și Frații Musulmani. Ali Al Matar, fost lider al musulmanilor clujeni este chiar cel care l-a introdus în România pe teroristul organizației Fraților Musulmani, Atef Saleh Al-Zouabi, cel care a organizat atentatul cu bombă din 1985, din Grozăvești, atentat în care și-au pierdut viața doi ofițeri antiteroriști din cadrul USLA. În anul 2000, Ali Al Matar a fost expulzat din România cu o interdicție de revenire în țara noastră pe o perioadă de 15 ani.
Controlul clanurilor rivale este deținut de ABU AL OLA, actualul președinte al LICR dar și al fundației TAIBA și de fostul președinte FARIZ ALLAQTA
Astăzi situația din Cluj este una cel puțin hilară. Conflictul dintre clanurile rivale reprezentate de Iyad Diab și Abu Rawhy, a transformat moscheea din strada Hașdeu în ring de box. Una dintre mizele bătăliei pentru controlul comunității musulmane clujene este financiară. E vorba de mulți bani rezultați atât din donațiile benevole ale membrilor comunității, din contribuțiile solicitate de la credincioși sub motive dintre cele mai diverse, din plata pentru pelerinajele musulmane, dar și din fonduri venite din afara țării de la diverse persoane sau organizații. Toți acești bani sunt gestionați de liderul comunității. Conform câtorva membri ai comunității care se mențin neutri în războiul clanurilor musulmane din Cluj, tot ce se întâmplă acolo este dirijat de la conducerea centrală a Ligii Islamice și Culturale din România, asigurată de cunoscuții lideri musulmani Abu Al Ola, actual președinte al Ligii Islamice și Fariz Allaqtta -fostul presedinte al Ligii Islamice din Romania. Abu Al Ola este și președintele fundației TAIBA (Centrul Islamic ISLAMUL AZI), înființate în 1998 pentru a mișca mai ușor banii comunității musulmane. Prin intermediul acestei fundații se organizează și se finanțează principalele activități ale comunității musulmane din România și nu numai, precum pelerinajul de la Mekka, programul specific lunii Ramadan, traducerea și publicarea de cărți și broșuri, editarea revistei Islamul Azi (www.islamulazi.ro), construcția de centre islamice și moschei etc. Aceasta…oficial.
Neoficial, TAIBA are și alte sarcini. Asta face ca, spre exemplu, cum am mai arătat cu altă ocazie, fundaţia TAIBA, care controlează moscheea din Cluj, nu este chiar străină de islamul radical, cel mai recent exemplu fiind al moscheii şi centrului TAIBA din Hamburg, Germania, închis în anul 2010 de autorităţile germane pentru derularea unor activităţi de radicalizare a comunităţii musulmane.
Cine și ai cui sunt păpușarii ”terminatorilor” de bărbi musulmane din Cluj?
Prin urmare, în spatele lui Abu Al Ola, sau al TAIBA e posibil să stea altceva, sau altcineva. Uneori poate fi un perete. Alteori o proptea, iar cel mai adesea, o întreagă rețea de noduri și…semne.
Deocamdată, având în vedere că la Cluj capetele unora, aplecate spre rugăciune, mai întâlnesc câte un pumn bine plasat, sau părți consistente din bărbile altora, desigur, tot credincioși, rămân între degetele lacome ale unuia dintre rivali, conflictul ține deja de autoritățile locale care pot arbitra, dacă tot nu intervin, aceste conflicte. De asemenea, ținând cont de faptul că adversarii sunt oameni de afaceri n-ar strica o privire aruncată asupra acestora, a a afacerilor adică, de către fiscul clujean, informațiile mele fiind că afacerea ”culturală” din Cluj este extrem de profitabilă.
Mai mult, este extrem de ciudat faptul că asociația, sau liga, sau cum se numește forma de asocierea a membrilor comunității musulmane din Cluj, nu beneficiază, similar corelegionarilor dobrogeni, de supervizarea şi sprijinul singurei autorități musulmane din România, conform legii române, anume Muftiatul Cultului Musulman în România, ieșind astfel din rețeaua extrem de alunecoasă și fierbinte a unor relații ce duc obligatoriu în zone conflictuale deschise.
Ar cam fi cazul ca Poliția și SRI-ul din Cluj, dacă au și urechi online, să clarifice nu neapărat culoarea bărbilor rărite prin intervenții nervoase, pe viu, sau a pomeților drept-credincioșilor întru Allah, cât culoarea banilor și a intereselor reale aflate în zona de conflict. Ar cam fi demult cazul.
Dan Badea