Vîntu este cercetat într-un nou dosar, pentru evaziune fiscală: banii trimişi lui Nicolae Popa proveneau de la FNI

Esenţa noului dosar este provenienţa ilicită a banilor viraţi în contul infractorului Nicolae Popa. Altfel spus, cei 70.000 de euro despre care există dovezi că au fost trimişi lui Nicolae Popa, 50.000 de euro fiind deja încasaţi de acesta, provin din infracţiuni, mai precis de la FNI.
Cum se ajunge la această concluzie? Articolul 23 din Legea 656/2002 are la alin. 1 următorul conţinut:

„Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscånd că provin din săvårşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvårşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei“.

Încadrarea exactă, în cazul de faţă, este următoarea: „transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la executarea pedepsei“. Cum persoana ajutată să se sustragă de la executarea pedepsei este Nicolae Popa, iar „bunurile“ transferate care provin din infracţiunea săvårşită de aceasta sunt bani, rezultă, logic, că banii provin de la FNI. Quot erat demonstrandum.

Asa arată victimele lui Vîntu (Foto: evz.ro). Niste fraieri.

În aceste condiţii este de presupus că procurorii au elemente noi care justifică disperarea ce l-a cuprins pe Sorin Ovidiu Vîntu şi care-l determină să-şi joace ultima carte şi să atace pe oricine crede el că ajută la trimiterea sa acolo unde-i este locul. Adică în puşcărie.

Primul pas

Deocamdată, primul pas a fost deja făcut. Cum am amintit, procurorii l-au trimis marţi în judecată pe SOV, împreună cu cei doi locotenenţi ai săi, Octavian Ţurcanu şi Alexandru Stoian. Sorin Vîntu este acuzat, în acest dosar, de favorizarea infractorului, la fel ca şi Octavian Ţurcan, iar „escorta“ sa, Alexandru Stoian, este acuzat de complicitate la această infracţiune. S-a dispus, în acelaşi timp, neînceperea urmăririi penale faţă de Virgil Popa, deoarece este fratele infractorului, iar „nedenunţarea săvårşită de un membru de familie nu se pedepseşte“. În cazul său însă, procurorii au dispus continuarea cercetărilor faţă de el, dar şi faţă de Ghenadie Nipomici, un alt locotenent moldovean al lui Vîntu, pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă, respectiv complicitate la favorizarea infractorului.

Rechizitoriul reia, în mare, informaţiile apărute deja în presă cu ocazia reţinerii şi arestării preventive a lotului SOV.

A mai fost dispusă o disjungere, din acest dosar, şi faţă de cel care a fost trimis de SOV în Indonezia (A.N. – Autor Necunoscut), după arestarea lui Nicolae Popa, pentru eliberarea infractorului sau îngreunării extrădării acestuia. Astfel, se arată în rechizitoriu, se dispune disjungerea cauzei „sub aspectul comiterii infracţiunii de favorizarea infractorului prev. de art. 264 din Codul penal de către AN (persoană neidentificată trimisă de inculpaţi în scopul de a depune diligenţe necesare eliberării infractorului POPA NICOLAE din arestul autorităţilor indoneziene sau îngreunării procedurilor de extrădare în România)“.

Infracţiune în formă continuată

În cazul lui SOV, procurorii au reuşit să probeze, fără dubii, că l-a sprijinit financiar pe infractorul fugar Nicolae Popa, refugiat în Jakarta-Indonezia, să se sustragă executării pedepsei.

Infracţiunea de favorizare a infractorului este una în formă continuată, pentru că s-au probat deja „trei acte materiale de ajutor comise“ în favoarea lui Popa.

„Faptele inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu constând în trei acte materiale de ajutor comise în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în transmiterea din totalul sumei de 200.000 de euro a două tranşe de 50.000 de euro, respectiv 20.000 de euro şi în acţiuni de sprijin moral pentru a îngreuna executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat infractorul POPA NICOLAE, prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului în formă continuată prevăzută de dispoziţiile art. 264 din Codul penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) cu referire la dispoziţiile art. 42 din Codul penal“ – se arată în rechizitoriu.

Astfel, după ce se înţelege cu Nicolae Popa să-i trimită o rentă lunară de 200.000 de euro, atåt pentru subzistenţa sa, cåt şi pentru plata unui oficial indonezian („generalul“) care l-ar fi ţinut departe de måna autorităţilor indoneziene, Vîntu îi trimite deja o primă tranşă de 50.000 de euro, din contul Comac Limited Nicosia (firma prin care Vîntu a intrat pe piaţa romånească încă din 2002), deschis la banca Marfin Popular Bank Public Co Ltd Cipru, în contul firmei lui Nicolae Popa, PT Caascorm International Trading, înregistrate în Indonezia, cont deschis la Bank Central Asia, sucursala Kuta, Bali.

„200.000 de euro? Deal!…Bine, golănaş mic. Hai, te sărută Sorin, golane!“

Pregătirile acestui transfer au făcut deliciul cititorilor stenogramei referitoare la această „afacere“:

Popa Nicolae: Cu generalul… dă semne, e… ţi-am zis, el nu…
Sorin Ovidiu Vântu: Da măi, trebuia să-mi dai… Băi bătrâne, trebuia să-mi dai nişte scoruri. Zi…
Popa Nicolae: Ţi-am zis, la el, ce trebuie acuma… trebuie 43.000.
Sorin Ovidiu Vântu : – Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
Popa Nicolae: O… sumă anuală, Sorin… m-am gândit că un 200.000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar… anual.
Sorin Ovidiu Vântu: Te referi la suma anuală, da?
Popa Nicolae: Da, da, da.
Sorin Ovidiu Vântu: S-a făcut. Deal.
Popa Nicolae: Preferabil de primit întodeauna cam în perioada asta, ca să fie şi înainte de sărbători, să nu stau de sărbători să aştept.
Sorin Ovidiu Vântu: Bine, s-a făcut. (…) Bine, golănaş mic. Hai, te sărută Sorin, golane, şi încep să iau măsuri pentru toate alea…

Ulterior discuţiei, cei 50.000 de euro au fost transferaţi, cu întårziare, este drept, în contul lui Nicolae Popa.

„Aşadar, în temeiul celor convenite telefonic la data de 9.10.2009, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a pus în aplicare rezoluţia infracţională şi a demarat acţiunile prin care o primă tranşă, respectiv suma de 50.000 de euro, care i-a fost necesară în regim de urgenţă infractorului Popa Nicolae, a transmis-o acestuia, iar transferul efectiv a fost realizat, din dispoziţia sa de către inculpatul Ţurcan Octavian“.

Cea de-a doua tranşă de bani i-a fost transmisă lui Nicolae Popa, cash, prin intermediul fratelui său, Virgil, dar autorităţile au dejucat această tentativă, banii fiind confiscaţi înainte de ieşirea din ţară a acestuia.

„La data de 11.11.2009, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a predat făptuitorului Popa Virgil (fratele infractorului Popa Nicolae), prin intermediul inculpatului Stoian Octavian, suma de 20.000 de euro. Conform probelor administrate în cauză, banii urmau să fie predaţi de către făptuitorul Popa Virgil părinţilor infractorului Popa Nicolae care, în perioada 6.12.2009 – 7.01.2010, se deplasau în INDONEZIA pentru a-l vizita. În acest scop, inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a pus la dipoziţie şi suma necesară achiziţionării biletelor de avion până la un punct de escală, urmând ca spre INDONEZIA biletele să fie cumpărate pe loc. Acestea au fost predate odată cu suma de 20.000 de euro făptuitorului Popa Virgil şi au fost găsite asupra acestuia la percheziţia corporală efectuată în data de 3.12.2009“. 

Profil de golănasss: Vîntu sfidează autorităţile şi ignoră justiţia

Un capitol special al rechizitoriului este dedicat profilului inculpaţilor şi este intitulat „circumstanţele personale ale inculpaţilor“. În cazul lui Vîntu, procurorii sunt extrem de precişi. SOV are un profil de mogul care manipulează opinia publică, nu respectă autorităţile publice şi nici deciziile judecătoreşti. Un mare „golănasss“, cum îi place să-şi alinte supuşii.

„Atudinea procesual-penală a inculpatului, coroborată cu posibilitatea de a influenţa numirea unor persoane în funcţii de conducere ale instituţiilor publice şi cu posibilitatea de a influenţa prin intermediul instituţiilor de presă pe care le controlează în mod direct opinia publică, aspecte care rezultă din actele dosarului, conturează profilul personal al inculpatului şi sunt relevante din perspectiva individualizării pedepsei, ce se efectuează potrivit dispoziţiilor art. 72 din Codul penal. Comportamentul inculpatului evidenţiază că acesta se consideră deranjat în raport cu obligaţia care îi revine de a respecta hotărâri judecătoreşti. Pentru inculpat, recunoaşterea şi respectul autorităţilor publice în general, recunoaşterea şi respectarea autorităţii unei hotărâri judecătoreşti în special, reprezintă o opţiune, iar sfidarea autorităţilor şi ignorarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti sunt considerate atitudini normale“, concluzionează procurorii.

Rămåne de văzut cåţi judecători vor bate palma cu Vîntu pentru achitarea acestuia de acuzaţiile care i se aduc. Urmează, însă, dosarul pentru spălare de bani. Adică o nouă bătaie de cap pentru golănasss.

Dan Badea