Marius Oprea îşi continuă delirul oniric

Unul dintre „ronci” cu grave probleme comportamentale, printr-un gest suprem de milostenie îl readuce în atenţia opiniei publice pe Marius Oprea, personaj din categoria celor care, în universul lor oniric, au convingerea că diavolii de securişti le-au pus cip în măsele şi îi gazează prin calorifer.

Oripilaţi de propriile vise, cei din specia Oprea se vaită în gura mare, cui stă să-i asculte, că sunt persecutaţi de securişti. Asta le-a adus bani, hrană, onoruri şi carnet de partid din partea celor interesaţi de manipularea bizonului credul. E o chestie exclusiv profitabilă.

Despre trecutul şi interesele unora dintre reprezentanţii sau/şi „patronii” acestei specii am mai scris în câteva materiale grupate sub genericul „Agentul Victoria„, publicate în urmă cu doi ani în „Interesul Public” şi preluate pe acest site. Oprea s-a plâns atunci, culmea, la un dubios colaborator al securităţii, un individ din aceeaşi specie şi cu numele conspirativ de Octavian Cotescu (vezi aici, aici, aici şi aici).

Turnătorul Cotescu, cunoscut şi sub numele de Doru Braia, a devenit apoi, mulţi ani mai încolo, un jurnalist de doi bani (lipsit, adică, de minimele cunoştinţe şi deprinderi profesionale – un fel de calomniator şi acuzator public stalinist) la o televiziune cu acelaşi preţ.

Revenind la Oprea, Marius Oprea, reamintesc faptul că individul, ajuns mare funcţionar guvernamental în gaşca lui Tăriceanu (tovarăşul de afaceri al spionului Rudas Erno), n-a reuşit să primească certificat ORNISS, dovadă că are grave probleme de credibilitate sau comportament.

Motivele interdicţiei sunt necunoscute, dar sunt mai multe posibile variante demne de luat în calcul: fie bea de nu mai ştie de el şi devine vulnerabil contrainformativ, fie fură documentele şi le vinde cui dă mai mult, fie intră în arhive, ia anumite documente solicitate(despre, sa zicem, reţele informative din rândul saşilor, sau al unor români emigraţi cu sau fără misiune externă, trecutul unor saşi refugiaţi în Germania, informaţii despre proprietăţile anumitor evrei din Moldova etc etc.) si le duce comanditarului din Germania, Israel sau Anglia.

Există totuşi şi varianta ca interdicţia să aibă la bază elemente ce ţin de modul în care Oprea a folosit în interes personal sau politic documente sustrase pe vreme în care era consilierul lui Emil Constantinescu la Cotroceni, documente folosite în scopul de a aduce prejudicii de imagine propriei ţări (vezi cazul cu aşa-zisul trafic de armament, sau cu alimentarea reţelei Al-Qaida etc). Motivul real al interdicţiei însă doar el şi cei care l-au verificat trebuie să-l ştie.

Oprea a scos din nou căpşorul, luna trecută, la Simpozionului Internaţional „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe“ desfăşurat la Mănăstirea „Brâncoveanu“-Sâmbăta de Sus.

Cel care a descris, cu bun simţ, un aspect al intervenţiei lui Oprea în cadrul simpozionului este istoricul şi jurnalistul Ilarion Ţiu. După declaraţia mitropolitului Streza, care, reamintind morala creştină, a făcut apel la iertarea greşelilor trecutului, Marius Oprea a declarat că el nu-şi iartă duşmanul (adică pe diavolul responsabil cu cipul şi gazul de la calorifer).

„Marius Oprea l-a combătut pe Înalt Prea Sfinţit, susţinând că el nu-i poate ierta pe comunişti şi securişti. Mai ales că-i prigonesc familia, la 20 de ani după „Revoluţie“ fiind nevoit s-o exileze în Germania şi să-i schimbe domiciliul la două luni”. „Oare cei din SRI/SIE, continuă Ilarion Ţiu, de ce nu iau atitudine când un demnitar al statului (în calitate de preşedinte al IICCR, structură a Guvernului) afirmă că familia îi este în pericol? În sfârşit! A mai avut câteva ieşiri în afara meseriei de istoric Marius Oprea, dar nu mai zic nimic. Nu-i frumos, am fost oaspete al IICCR, co-organizator al evenimentului” (vezi aici). Oprea nu s-a dezis, aşadar, nici de data asta.

Oricum, Ilarion Ţiu are perfectă dreptate. Cum e posibil ca securiştii de ieri şi de azi să-i prigonească „agentului Victoria” nevasta , tocmai prin Germania, mai rău decât l-au prigonit pe însuşi trădătorul Pacepa? Zic mai rău pentru că nici chiar CIA nu cred că a avut bani să-i susţină trădătorului costurile necesare schimbării de şase ori pe an a domiciliului.

PS: Văzându-l pe Oprea printre popi mi-am adus aminte de „Preotul”, un fel de popă care slujeşte de ani mulţi prin redacţii şi care ştie că eu ştiu ce credea el că nu ştiu. Aştept momentul în care va deveni important sau toxic şi o să-l fac şi pe ăsta celebru.

Dan Badea