Rezistența sistemului mafiot din sănătate în fața reformei a atins zilele trecute apogeul prin demisia lui Raed Arafat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, personajul fiind considerat de mulți un fel de „ayatollah“ al SMURD deși, în realitate, legătura lui cu acest serviciu național de urgență e doar una care ține de bani și interese de grup. Este, adică, un fel de contabil al urgenței călare dintr-o țară care l-a adoptat în urmă cu mai multe decenii, singura dealtfel care i-a permis să-și găsească vocația de anestezist în, să zicem, regim de urgență. Scandalul generat de Arafat la vîrful societății românești, după ce s-a pus de-a curmezișul modificării Legii în baza căreia funcționează sistemul public de sănătate din România, a distrus definitiv mitul arabului care a construit din nimic serviciul mobil de urgență din România...
Citeste mai multArhivele blogului
Declaratia a fost data in fata Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie 1989- Gabrielescu
“(…)Să ştiţi că nu mi-era frică de unguri, ci de cine era în ţara lor, peste 60.000 de ruşi cu divizii de tancuri şi cu aviaţie, care, în momentul în care armata Romåniei era împrăştiată în plutobaşe şiplutoane, puteau pătrunde înmarş triumfal. Cum s-a întåmplat la Praga în 1968 cånd armata cehă, spre ruşinea ei, n-a tras nici glonţ. Pentru că noi, indiferent ce s-ar fi întåmplat, chiar dacă nu voia generalul Guşă, soldatul nostru din porumb, tot trăgea.
Ăla luat de pe Canal era atåt de pornit încåt trăgea, să ştiţi. Şi atunci era într-adevăr motiv să fie ocupată Romånia...
Mihai Hårjeu, Secretarul personal al lui Nicolae Ceauşescu, descrie mişcările făcute de şeful statului în perioada 17-22 decembrie 1989. Mihai Hårjeu era omul care, din 1983, se ocupa de evidenţa şi verificarea documentelor care ajungeau la Cabinetul 1, de legăturile telefonice ale preşedintelui, de convocarea celor cu care voia să discute şi de agenda personală a acestuia. Îl însoţea peste tot pe dictator, inclusiv în străinătate. El spune că la teleconferinţa cu prim-secretarii de judeţe, din 17 decembrie, Ceauşescu a cerut să se tragă, după ce avusese o discuţie “violentă” cu şefii şefii armatei şi internelor (Milea, Vlad Postelnicu).Deşi ca urmare a revoltei de la Timişoara se declarase starea de necesitate, iar armata ucisese zeci de civili aflaţi inclusiv în balcoanele blocurilor, Ceauşescu n-a renunţat la vizita programată în Iran...
Lenea activiştilor de partid, care fuseseră obligaţi să înfiereze în colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, revolta de la Timişoara. Astfel, şedinţele de partid fiind foarte costisitoare, s-a decis că mai bine este să fie adunaţi toţi oamenii muncii într-un singur loc şi să se facă o singură şedinţă! Ideea aceasta “genială” i-ar fi venit primarului de atunci al Capitalei, Barbu Petrescu. “Îi ademenim pe toţi la un loc şi scăpăm să organizăm atåtea şedinţe!” – ar fi spus primarul...